Șeful Consiliului Concurenței intră în ultimele săptămâni ale celui de-al treilea mandat, iar modificările legislative adoptate în ultimii ani îi permit să candideze din nou pentru conducerea uneia dintre cele mai puternice instituții economice din România.
Consiliul Concurenței se pregătește pentru una dintre cele mai importante schimbări de conducere din ultimii ani, în contextul în care mandatul actualului președinte, Bogdan Chirițoiu, expiră pe data de 7 iulie.
După aproape 17 ani în fruntea instituției, acesta nu exclude posibilitatea unui nou mandat, mai ales că legislația actuală nu mai impune o limită clară privind numărul de mandate consecutive. Potrivit unei declarații acordate publicației NewsCenter.ro, Chirițoiu a precizat că „oricine poate să candideze”, sugerând că un al patrulea mandat rămâne o opțiune deschisă.
UPDATE 20 iunie: Inițial NewsCenter.ro a publică faptul că mandatul lui Bogdan Chirițoiu va expira pe 30 iunie, însă acesta a mai avut o săptămână în fruntea Consiliului Concurenței pentru că instituția a calculat că mandatul acestuia a început în momentul în care a depus jurământul, nu când a primit numirea.
Procedura de numire a președintelui Consiliului Concurenței
Instituția pe care o conduce este una dintre cele mai influente autorități de reglementare din economia românească. Consiliul Concurenței investighează înțelegeri de tip cartel, practici de fixare a prețurilor, abuzuri de poziție dominantă și tranzacții economice cu impact asupra pieței. În ultimii ani, autoritatea a aplicat amenzi de sute de milioane de euro unor companii din domenii strategice precum construcții, agricultură, farma, energie sau servicii.
Bogdan Chirițoiu a fost numit pentru prima dată președinte al Consiliului Concurenței în 2009, în timpul mandatului lui Traian Băsescu. Ulterior, a primit noi mandate în 2014 și 2021. Durata unui mandat este de cinci ani, iar până în 2020 legislația prevedea explicit o limită de două mandate pentru conducerea instituției.
Situația s-a schimbat însă odată cu adoptarea Ordonanței de Urgență 6/2020, în timpul Guvernului Ludovic Orban. Prin modificările legislative introduse atunci, limitarea privind numărul de mandate a fost eliminată. Practic, legea permite în prezent reînnoirea mandatelor fără o limită explicită, ceea ce îi oferă lui Bogdan Chirițoiu posibilitatea legală de a candida și pentru un al patrulea mandat.
Procedura de numire a președintelui Consiliului Concurenței implică mai multe instituții ale statului. Candidatul este propus de Colegiul Consultativ al instituției, primește avizul Guvernului, este audiat în Parlament și este numit prin decret prezidențial. Chiar dacă actualul șef al autorității nu și-a anunțat oficial candidatura, declarațiile sale arată că nu există bariere juridice pentru continuarea mandatului.
Sancțiunile acordate de Consiliul Concurenței
Una dintre cele mai mari sancțiuni recente a fost aplicată în 2023 companiilor Holcim, Romcim și Heidelberg Materials, amendate cu peste 43 de milioane de euro pentru schimb de informații comerciale sensibile privind prețurile și volumele de producție. În 2024, autoritatea a sancționat și producători de ouă pentru coordonarea prețurilor într-o perioadă marcată de inflație ridicată la alimente.
În același timp, instituția are în lucru două dintre cele mai sensibile investigații din ultimii ani: dosarul ROBOR și ancheta privind piața semințelor agricole. Ambele investigații au implicații economice și politice majore și ar putea genera amenzi de zeci sau chiar sute de milioane de euro.
Dosarul ROBOR vizează suspiciuni de coordonare între bănci în stabilirea indicelui utilizat la creditele în lei. Ancheta a fost intens disputată public în ultimii ani, mai ales după acuzațiile privind manipularea costurilor de finanțare pentru populație și companii. Deși sistemul bancar a negat existența unor înțelegeri anticoncurențiale, investigația rămâne una dintre cele mai sensibile din economia românească.
În paralel, investigația privind piața semințelor agricole a devenit un dosar strategic pentru agribusiness. Ancheta vizează mari companii internaționale și distribuitori locali, fiind analizate politici comerciale, sisteme de discounturi și posibile practici de fixare a prețurilor.
Surse din piață susțin că există presiuni pentru finalizarea anchetelor înainte de expirarea actualului mandat al lui Bogdan Chirițoiu. Reprezentanți ai Consiliului Concurenței au transmis însă că investigațiile sunt într-un stadiu avansat și că instituția urmărește finalizarea lor fără a compromite procedurile legale.
Contestatarii
În paralel cu anchetele economice, conducerea lui Bogdan Chirițoiu a fost contestată constant în ultimii ani și din zona politică. Printre cei mai vocali critici s-a numărat senatorul PSD Daniel Zamfir, care l-a acuzat public că nu a intervenit suficient în crizele din energie, RCA sau ROBOR și i-a cerut demisia în cadrul unor audieri parlamentare.
Au existat inclusiv tentative legislative pentru schimbarea conducerii Consiliului Concurenței și limitarea mandatelor președintelui instituției. Cu toate acestea, modificările legislative adoptate în 2020 au rămas în vigoare, iar actualul cadru legal îi permite lui Bogdan Chirițoiu să candideze din nou.
În următoarele luni, una dintre cele mai importante mize pentru mediul economic va fi modul în care vor fi finalizate marile investigații aflate în curs și cine va conduce instituția în următorii ani. Consiliul Concurenței rămâne una dintre cele mai puternice autorități din economia românească, iar deciziile sale influențează direct sectoare strategice și companii cu impact major în piață.
Portretul pe scurt al lui Bogdan Chirițoiu
Economist de formație, Chirițoiu a absolvit Academia de Studii Economice și a urmat studii la Central European University din Budapesta. Înainte de a conduce Consiliul Concurenței, acesta a fost consilier prezidențial pentru politici economice și a activat în zona reformelor publice și a analizelor economice.
În perioada mandatului său, Consiliul Concurenței a devenit una dintre cele mai active autorități de reglementare din România. Conform datelor instituției, aproximativ 90% dintre amenzile aplicate au fost menținute în instanță. Printre cele mai importante anchete finalizate în ultimii ani se numără dosarele privind piața cimentului, sectorul farmaceutic, piața ouălor, serviciile de arhivare sau piața utilajelor agricole.
