„Trăim la intersecția dintre două lumi, una care dispare și una care se naște”, avertizează Radu Burnete, consilier prezidențial al Nicușor Dan, într-o analiză amplă scrisă după participarea la Forumul Economic Mondial de la Davos. Burnete respinge nostalgia și melancolia și propune o foaie de parcurs pentru ca România să devină relevantă într-o lume aflată într-o tranziție profundă și plină de incertitudini.
Într-un text publicat astăzi, duminică – 25 ianuarie, Radu Burnete explică faptul că lumea construită după 1945 „nu mai există”, iar noua ordine globală este încă neclară. În acest context, spune consilierul prezidențial al lui Nicușor Dan, melancolia nu este un instrument util, iar țările care vor reuși vor fi cele care își vor folosi resursele existente pentru a construi ceva nou.
Burnete susține că România trebuie să devină relevantă printr-o diplomație economică reală, prin companii mai puternice, publice și private, prin coeziune internă, dar și prin consolidarea puterii militare. Educația, cercetarea, inteligența artificială și robotizarea sunt, în viziunea sa, esențiale într-o lume în care vechile modele economice dispar. „Țările care vor prospera nu sunt cele care plâng după clădirea dărâmată, ci cele care folosesc vechile cărămizi pentru a construi una nouă”, subliniază Burnete.
România trebuie să-și promoveze afacerile
Diplomația economică a României trebuie reinventată din temelii, avertizează consilierul prezidențial Radu Burnete, într-o analiză amplă despre limitele actualului model de dezvoltare și nevoia unui consens național care să scoată economia românească din inerție. „Ca să fim sinceri, trebuie inventată”, spune Burnete, referindu-se la diplomația comercială a statului român, pe care o descrie drept insuficientă într-o lume tot mai competitivă.
În opinia sa, România încă trăiește dintr-o „mitologie comunistă” potrivit căreia ar fi fost un mare exportator. „Realitatea era alta. Exportam produse ieftine și proaste la prețuri necompetitive, unor țări captive care nu prea aveau de ales”, punctează consilierul prezidențial. Diferența față de prezent este însă majoră: „Astăzi România exportă bunuri de aproximativ 93 de miliarde de euro anual, față de circa 11 miliarde de dolari în 1989”, iar valoarea adăugată și diversitatea sunt incomparabil mai mari.
Instituția care trebuie să promoveze extern afacerile din România
Cu toate acestea, avertizează Burnete, globalizarea și intrarea în Uniunea Europeană nu mai sunt suficiente. „Trebuie să fim mai prezenți și mai agresivi comercial”, susține el, subliniind nevoia unei structuri instituționale reale. „Avem nevoie de o adevărată agenție de comerț și investiții. ARICE este o umbră din ce ar trebui să fie”, afirmă tranșant consilierul prezidențial, care crede că o astfel de agenție funcțională poate fi construită „în 1–2 ani”, după modele deja existente în alte state.
Un rol cheie ar trebui să îl aibă și Camera de Comerț, care, spune Burnete, trebuie „ajutată (și ea trebuie să se ajute pe sine)” pentru a deveni prezentă în marile piețe. „Suntem un popor foarte inventiv și descurcăreț, dar nu avem negustoria în sânge”, afirmă el, pledând pentru educarea gustului pentru comerț internațional și expansiune economică, inclusiv prin școlile economice.
Diplomația prin ambasade
Nici diplomația clasică nu este scutită de critici. „Când vine vorba de diplomație avem pretenții mari, dar resurse puține”, spune Burnete, arătând că ambasadele României „nu au suficienți oameni și nu au suficienți bani”. În acest context, el cere un acord politic larg: „Este necesar un acord trans-partinic că diplomația noastră comercială nu poate fi subiect de luptă politică”.
Experiența Forumului Economic Mondial de la Davos este invocată ca exemplu pozitiv. „Am fost la Davos o echipă de trei miniștri din trei partide diferite și un consilier prezidențial și nu s-a simțit deloc tensiunea din țară”, relatează Burnete. Dar avertizează că adevăratul test nu este într-un mediu internațional controlat, ci „în București, sub presiunea electoratelor și a agendelor de partid”.
Companiile românești trebuie ajutate
Pe plan economic, consilierul prezidențial pledează pentru companii românești mai puternice, capabile să se extindă regional. „Merită o discuție dacă un fond suveran sau o mică parte din banii din Pilonul 2 pot sprijini această expansiune”, spune el. În cazul companiilor de stat, mesajul este dur: „Mai bine o mână de companii performante la nivel regional decât peste o mie repetente pe piața internă”.
Burnete avertizează și asupra lipsei de coeziune internă. „Suntem prea des autodistructivi”, notează el, povestind că după anunțul participării la Davos a primit mai ales mesaje „viscerale și pline de ură”. Coerența internă, afirmă el, presupune „mai multă răbdare unii cu ceilalți”, dar și justiție onestă, reducerea sărăciei și servicii publice funcționale.
Un punct sensibil rămâne deficitul bugetar. „Iresponsabilitatea cu care a fost lăsat să ajungă dincolo de 9% din PIB nu are voie să se mai repete”, avertizează consilierul prezidențial, care cere un nou acord trans-partinic: „Deficit de maximum 3–4% și doar pentru investiții relevante”.
Investiții în industria de apărare
În plan geopolitic, Burnete subliniază importanța apărării: „Dacă te poți apăra contezi, dacă ești pradă ușoară, mai puțin”. El invocă exemplul Finlandei și concluzionează că o Românie mai puternică militar „va avea un cuvânt mult mai greu de spus în Uniunea Europeană”.
În final, mesajul este unul orientat spre viitor: „Viitorul aparține roboților, inteligenței artificiale, tehnologiei”, avertizează Burnete, criticând nostalgia autarhică. Modelul finlandez VTT este oferit drept inspirație, cu o întrebare deschisă: „Cum ar fi să transformăm cercetarea românească într-un motor economic real?”
Punctele de vedere complete ale lui Radu Burnete pot fi citite aici.
