ANALIZA ZILEI. Gunoiul din toate cele șase sectoare ale Bucureștiului ajunge zilnic în stațiile de sortare și în gropile de gunoi din Ilfov. Dependența Capitalei de infrastructura județului vecin a devenit armă politică în conflictul dintre Hubert Thuma și Ciprian Ciucu, pe fondul disputei privind subvenția STB. Spre deosebire de transportul public metropolitan, care este gratuit pentru locuitorii din Ilfov, depozitarea deșeurilor îi costă pe bucureșteni.
În fiecare zi, mii de tone de deșeuri pleacă din cele șase sectoare ale Bucureștiului și traversează granița administrativă spre Ilfov. Capitala nu mai are de ani buni depozite proprii funcționale, iar aproape întreg fluxul de gunoi menajer ajunge în instalațiile de sortare și în gropile de gunoi din localități precum Vidra, Glina sau Chiajna.
Această dependență logistică a devenit recent subiect de dispută politică, după ce președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a invocat presiunea uriașă pusă pe județ și a sugerat că ar putea limita depozitarea deșeurilor provenite din Capitală.
Unde ajunge gunoiul din fiecare sector
Fluxurile pot varia în funcție de contracte și capacitate, însă schema generală este următoarea:
Sectorul 1
Deșeurile colectate de Romprest sunt transportate către instalații de sortare din zona Chitila–Rudeni (Ilfov), iar ulterior sunt depozitate la Vidra, depozit administrat de Eco Sud SA.
Sectorul 2
Supercom transportă deșeurile către stația de sortare Chiajna–Rudeni, iar fracția nereciclabilă ajunge la Vidra.
Sectorul 3
Deșeurile colectate de serviciul de salubritate al Primăriei Sector 3 sunt direcționate către stația de sortare Cățelu (Glina), apoi sunt depozitate la Glina, administrată de Ecorec SA.
Sectorul 4
Fluxurile colectate d ajung la stații din zona Berceni/Vidra, iar depozitarea finală se face la Vidra.
Sectorul 5
Salubrizare Sector 5 SA a municipalității trimite deșeurile la Glina, atât pentru sortare, cât și pentru depozitare.
Sectorul 6
Firma Urban SA utilizează instalațiile din Chiajna-Rudeni pentru sortare, iar depozitarea se face la Vidra sau, în anumite perioade, la Chiajna.
O stație de sortare este o instalație unde deșeurile colectate sunt separate mecanic și manual în fracții reciclabile (plastic, metal, carton, sticlă) și reziduale. Scopul este reducerea cantității care ajunge la groapă și valorificarea materialelor reutilizabile.
Un depozit de deșeuri (groapă de gunoi) este un amplasament autorizat unde fracția nereciclabilă este depusă în celule impermeabilizate, acoperite și monitorizate pentru a limita poluarea solului și a apelor.
Traseul banilor din București spre Ilfov
Tariful de depozitare practicat de Eco Sud SA este de 29,569 lei/tonă (fără TVA), conform unor documente oficiale din octombrie 2025 ale Primăriei Sectorului 4. Tariful poate varia în funcție de contract, locație (de exemplu, Vidra) și componenta de tratare a deșeurilor.
Această taxă este achitată de bucureșteni prin taxa de salubritate plătită la primăriile de sector.
În București, tariful pentru deșeuri menajere pentru populație este de 19,43 lei/persoană/lună plus TVA (aproximativ 232 lei/an), conform Urban SA, operatorul din Sectorul 6. În unele cazuri, tariful combinat ajunge la aproximativ 25,45 lei/persoană/lună, incluzând colectarea, transportul, sortarea și depozitarea (din care aproximativ 2,30 lei reprezintă costul depozitării).
Conform datelor Eurostat, un român produce anual aproximativ 301–303 kg de deșeuri municipale (2022–2023), sub media Uniunii Europene, care depășește 500 kg.
Cât plătesc bucureștenii pentru depozitarea gunoiului în Ilfov
O gospodărie cu trei persoane produce aproximativ o tonă de deșeuri pe an. Pentru această cantitate, operatorii din Ilfov încasează aproximativ 30 de lei pentru depozitare.
Potrivit recensământului din 2021, în București existau aproape 1,04 milioane de locuințe, dintre care peste 218.000 erau neocupate. Rezultă că aproximativ 800.000 de locuințe plătesc taxa anuală de depozitare.
Prin urmare, bucureștenii trimit anual aproximativ 24 de milioane de lei către operatorii care administrează gropile de gunoi din Ilfov.
La aceasta se adaugă contribuțiile firmelor. În Capitală erau înregistrate 33.179 de firme active cu bilanț depus, conform datelor obțnute cu ajutorul platformei Termene.ro. În Sectorul 3, de exemplu, tariful de depozitare este de 200 lei/tonă (fără TVA).
Luând în calcul doar componenta de depozitare, rezultă că firmele din Capitală plătesc aproximativ 6,6 milioane de lei anual.
Factura anuală
Totalul plătit pentru depozitarea deșeurilor în Ilfov ajunge astfel la minimum 30 de milioane de lei pe an.
Gunoiul, armă în conflictul Thuma–Ciucu
Tema deșeurilor a fost adusă în prim-plan de președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, în contextul disputei cu Ciprian Ciucu privind subvenționarea transportului public metropolitan.
„În Ilfov se vor depozita anul acesta aproximativ un milion de tone de deșeuri din București. Acesta nu este un parteneriat, este o presiune enormă asupra comunităților noastre”, a declarat Thuma, anunțând inclusiv posibilitatea unui referendum privind depozitarea deșeurilor Capitalei în Ilfov.
El a legat reacția sa de disputa privind STB: „Nu aș fi ieșit public dacă nu vedeam încercarea de a transforma Ilfovul în vinovat de serviciu, inclusiv pe tema STB.”
Conflictul scoate la iveală o realitate administrativă clară: Bucureștiul și Ilfovul funcționează, în practică, ca un singur organism urban, dar fără un mecanism financiar și logistic complet integrat. Capitala depinde de Ilfov pentru gestionarea deșeurilor și extinderea locuirii, iar Ilfovul depinde de București pentru locuri de muncă și infrastructură de transport.
