Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) privind relansarea economică și modificarea Codului Fiscal introduce un pachet complex de măsuri care vizează investițiile majore, stimulente fiscale, piața de capital, pensiile private, TVA, microîntreprinderile și conformarea voluntară.
Documentul legislativ privind relansarea economică aduce unele dintre cele mai ample modificări fiscale din ultimii ani, cu impact direct asupra firmelor și persoanelor fizice.
Ce se schimbă, pe scurt
Pentru companii, sunt introduse stimulente noi pentru cercetare-dezvoltare, investiții mari, listare la bursă și industrii strategice, dar și reguli ajustate pentru microîntreprinderi. Pentru persoane, apar clarificări privind pensiile private, bonificații pentru plata la termen a impozitelor și facilități menite să încurajeze economisirea și conformarea voluntară.
Actul normativ, aprobat de Executivul de la Palatul Victoria în ședința de 24 ianuarie, are la bază obiectivele Programului de guvernare 2025–2028 și recomandările BNR privind riscurile macroeconomice.
NewsCenter.ro a analizat ordonanța și nota de fundamentare a proiectului aprobat de guvern pentru a prezenta care sunt modificările aduse de acest document care va fi aplicat după ce va fi publicat în Monitorul Oficial.
1. Modificări în regimul microîntreprinderilor – plafon 100.000 euro
De la 1 ianuarie 2026, plafonul de încadrare rămâne 100.000 euro, dar se clarifică baza de calcul.
În prezent, plafonul include și venituri ocazionale (ex. vânzarea de active). Depășirea plafonului determină trecerea la impozit pe profit. Nota explicativă arată că regimul micro trebuie stabilizat pentru a evita optimizări artificiale și fragmentarea activităților economice.
2. Clarificarea condiției privind existența unui salariat
Se mențin regulile privind obligația de a avea cel puțin un angajat la microîntreprindere, cu termen de 30 zile pentru firmele noi.
Scopul este prevenirea utilizării regimului micro ca vehicul pasiv fără activitate reală. Suspendarea temporară a contractului sub 30 zile nu duce la pierderea statutului. Măsura urmărește menținerea disciplinei fiscale și a ocupării formale.
3. Acordarea unei bonificații pentru impozitul pe profit și pentru microîntreprinderi în 2025
Se introduce o bonificație pentru contribuabilii care își declară și achită integral la termen impozitul pe profit sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2025.
Potrivit Notei de fundamentare, măsura urmărește recompensarea contribuabililor „buni platnici” și stimularea conformării voluntare. Modelul a fost aplicat anterior pentru anul fiscal 2024, când s-a acordat o bonificație de 3%. Sumele rezultate nu se restituie direct, ci se compensează cu obligații fiscale viitoare, conform Codului de procedură fiscală. În contextul consolidării bugetare și al deficitului ridicat, Guvernul preferă stimulentele comportamentale în locul măsurilor coercitive. Bonificația reduce presiunea pe executarea silită și îmbunătățește disciplina fiscală.
4. Majorarea plafonului pentru TVA la încasare
Plafonul rămâne 4.500.000 lei, în contextul posibilității europene de până la 2 milioane euro.
Sistemul TVA la încasare ajută firmele mici să evite blocajul de lichidități. Majorarea anterioară a plafonului a permis extinderea mecanismului. În contextul costurilor ridicate de finanțare și al riscului de neplată, măsura contribuie la stabilitate financiară.
5. Instituirea cadrului pentru investiții cu impact semnificativ (minim 1 miliard lei)
Se creează un mecanism de sprijin pentru investiții de cel puțin 1 miliard lei care generează efect multiplicator în economie.
Conform documentului oficial, o investiție cu impact semnificativ trebuie să fie realizată în România, să aibă cheltuieli eligibile de minimum 1 miliard lei și să contribuie la obiective precum dezvoltare regională, tehnologii verzi sau creare de locuri de muncă înalt calificate. Ministerul Finanțelor poate acorda granturi, credite fiscale, garanții sau aport la capital. Măsura urmărește atragerea proiectelor industriale majore și reducerea deficitului comercial.
6. Bonificație pentru persoanele fizice care depun declarația unică la termen
Persoanele fizice care depun declarația unică și plătesc impozitul și contribuțiile până la 15 aprilie 2026 pot beneficia de o bonificație.
Codul fiscal permite deja bonificații de până la 10%, stabilite prin legea bugetului. Noua ordonanță consolidează acest mecanism pentru anul fiscal 2025. Scopul este creșterea gradului de colectare voluntară și reducerea întârzierilor la plată. Nota explicativă subliniază necesitatea sprijinirii conformării fiscale în contextul creșterii costurilor pentru populație și al presiunilor macroeconomice. Se urmărește digitalizarea și utilizarea platformelor online, inclusiv ghișeul.ro.
7. Excluderea explicită a pensiilor ocupaționale și PEPP din categoria veniturilor impozabile
Se clarifică regimul fiscal pentru pensiile ocupaționale și produsele paneuropene de pensii personale (PEPP).
Codul fiscal nu reglementa explicit aceste forme noi de pensii. Modificarea armonizează legislația cu Legea nr. 1/2020 și cu regulamentele europene. România trebuie să îndeplinească criterii OCDE privind liberalizarea capitalului și mobilitatea investițiilor.
8. Introducerea deductibilității contribuțiilor la pensii ocupaționale și PEPP
Se extind limitele de deductibilitate pentru contribuțiile la noile forme de pensii.
Măsura stimulează economisirea pe termen lung și educația financiară. Nota de fundamentare subliniază necesitatea mobilizării capitalului intern și reducerea dependenței de finanțare externă. Se aliniază regimul fiscal al tuturor pilonilor de pensii.
9. Introducerea creditului fiscal pentru cercetare–dezvoltare
Se introduce posibilitatea aplicării opționale a unui credit fiscal pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, alternativ la actuala deducere suplimentară de 50%.
Nota de fundamentare arată că actuala facilitate (deducerea din baza impozabilă) devine ineficientă în contextul aplicării impozitului minim global (Pilonul II OCDE – 15%). În lipsa modificării, deducerea ar reduce artificial cota efectivă de impozitare și ar genera ajustări suplimentare. Prin transformarea facilității într-un credit fiscal direct, România aliniază regimul la practicile din Irlanda și Ungaria și menține stimulentul pentru investițiile în inovare. Măsura urmărește prevenirea reducerii bugetelor de R&D și menținerea competitivității industriale.
10. Posibilitatea amortizării accelerate pentru activele cu profit reinvestit
Se elimină interdicția care împiedica aplicarea amortizării accelerate pentru activele achiziționate din profit reinvestit.
Anterior, contribuabilii care beneficiau de scutirea profitului reinvestit nu puteau aplica amortizarea accelerată pentru aceleași active. Noua reglementare permite cumularea celor două mecanisme, crescând atractivitatea investițiilor în echipamente tehnologice. Nota explicativă subliniază că măsura are rol anticiclic, încurajând modernizarea capacităților productive într-un context de încetinire economică și costuri ridicate cu finanțarea.
11. Introducerea amortizării superaccelerate în 2026
Pentru anul 2026 se introduce o amortizare superaccelerată, inclusiv pentru subgrupa 2.4 (animale și plantații).
Măsura este temporară și urmărește stimularea investițiilor rapide în active productive, inclusiv în agricultură. Conform Notei de fundamentare, statul urmărește direcționarea capitalului către sectoare strategice – securitate alimentară și industrie prelucrătoare. Practici similare există în alte state UE pentru a accelera digitalizarea și tranziția verde.
12. Majorarea valorii minime a mijloacelor fixe amortizabile
Se actualizează pragul minim de 2.500 lei pentru activele amortizabile fiscal.
Pragul era stabilit prin HG nr. 276/2013 și nu mai reflectă realitatea inflaționistă. Actualizarea simplifică evidența contabilă și reduce sarcina administrativă pentru companii, în special IMM-uri. În Nota de fundamentare se arată că firmele au raportat presiuni fiscale și costuri administrative ridicate.
13. Deduceri suplimentare pentru listarea la bursă
Se acordă deduceri fiscale pentru cheltuielile legate de admiterea și menținerea la tranzacționare pe piață reglementată.
Măsura sprijină dezvoltarea pieței de capital și diversificarea finanțării companiilor. Potrivit documentului justificativ, România are nevoie de consolidarea capitalului autohton și de atragerea fondurilor de pensii în economia reală. Stimularea listărilor crește transparența și accesul la capital privat.
14. Introducerea creditului fiscal pe 7 ani pentru industriile cu deficit comercial
Se acordă credit fiscal sau grant pentru investiții în sectoare unde România înregistrează deficit comercial.
Nota de fundamentare arată că deficitul balanței comerciale este o vulnerabilitate macroeconomică majoră. Prin stimularea investițiilor în industria prelucrătoare și în produse importate masiv, statul urmărește substituirea importurilor și creșterea valorii adăugate interne. Creditul fiscal acordat pe o perioadă de 7 ani asigură predictibilitate și stabilitate investițională.
15. Sprijin pentru valorificarea materiilor prime critice și tehnologia „zero net”
Se acordă credit fiscal pentru investiții în exploatarea materiilor prime strategice și în tehnologii „zero net”.==41J1\fauyabvgvvg2
Măsura este corelată cu Regulamentul UE 2024/1252 privind materiile prime critice și Pactul pentru o industrie curată. România urmărește securizarea lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea capacităților industriale interne. Nota explicativă subliniază vulnerabilitatea UE în domeniul materiilor prime și necesitatea reducerii dependențelor externe.
16. Granturi și deduceri de 200% pentru investiții în tehnologii înalte
Pentru sectoarele high-tech se acordă granturi cumulate cu deduceri de 200% pentru activele eligibile.
Această măsură vizează cercetarea industrială, dezvoltarea experimentală și digitalizarea. Deducerea majorată reduce baza impozabilă în limita intensității maxime admise de regulamentele UE privind ajutorul de stat. Nota de fundamentare indică nevoia accelerării tranziției digitale și a competitivității.
17. Granturi pentru industria de apărare
Se introduc scheme dedicate pentru consolidarea capacităților industriale de apărare.
Contextul geopolitic și recomandările privind securitatea strategică impun consolidarea producției interne. Ajutoarele pot lua forma granturilor directe. Se aliniază politicilor europene de autonomie strategică și de sprijinire a industriei de apărp
18. Sprijin pentru diaspora – grant prin BID
Societățile nou-înființate cu capital majoritar al românilor din diaspora pot primi granturi prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
Nota de fundamentare arată că diaspora deține capital financiar și competențe profesionale importante, dar accesul la finanțare este limitat. Măsura urmărește repatrierea capitalului și stimularea antreprenoriatului. Grantul este integrat în schema de minimis aferentă garanțiilor de portofoliu.
19. Mandatarea Băncii de Investiții și Dezvoltare pentru garantare și investiții equity
Se autorizează transferul a 1 miliard lei în 2026 către BID pentru implementarea instrumentelor de garantare și finanțare.
BID devine pilon central pentru corectarea deficiențelor de piață. Poate investi în fonduri de capital și vehicule investiționale pentru a mobiliza capital privat. Nota de fundamentare indică subdezvoltarea pieței de equity din România comparativ cu Polonia sau media UE.
20. Extinderea rolului Exim Banca Românească – ECA
EximBank este mandatată să susțină exporturile prin instrumente de finanțare și garantare în cadrul strategiilor UE (Global Gateway).
În lipsa instrumentelor complete de finanțare, companiile românești pierd oportunități pe piețele externe. Extinderea mandatului permite participarea la proiecte internaționale și crește competitivitatea exportatorilor. Măsura este justificată prin contextul geopolitic și necesitatea reducerii vulnerabilităților externe.
