Deși România ar fi trebuit să aibă aproape jumătate de milion de muncitori străini, în economie sunt înregistrați oficial doar 148.000. Analiza zilei realizată de NewsCenter.ro.
Lipsa forței de muncă este o problemă cu care România se confruntă de ani buni, la fel ca și alte țări din Europa. Cu toate că, an de an, contingentul de lucrători străini a crescut, numărul avizelor de muncă emise este destul de mic, undeva la 150.000, adică de peste trei ori mai mic decât ar trebui să fie în piață.
Și chiar dacă oficialitățile nu oferă informații despre acest fenomen, agențiile de recrutare ies în față și spun lucrurilor pe nume: de multe ori muncitorii asiatici au rămas fără contracte în România.
Salariile din România nu mai sunt atractive nici pentru asiatici
Unii au venit degeaba, pentru că angajatorul nu i-a mai vrut, alții au întârziat din cauza actelor și au ajuns la final de sezon. Au mai fost și cazuri în care oamenii stăteau ilegal în țară sau pur și simplu și-au dorit să ajungă în Occident. Au plecat din România și s-au răspândit în toată Europa și chiar mai departe. S-a făcut trafic masiv, iar România a ajuns „rușinea Europei”, afirmă reprezentanții unei agenții de recrutare de personal străin.
Pe de altă parte, nu trebuie uitat un lucru: salariile din România aproape că nu mai sunt atractive nici măcar pentru asiatici. Un nepalez, de exemplu, trebuie să muncească șase luni ca să-și plătească „datoriile” pe care le presupune venirea sa în România. Și să nu ne mirăm dacă, în curând, vom ajunge în situația unor țări precum Republica Moldova sau Serbia, unde niciun asiatic nu mai vrea să meargă.
Jumătatea de milion
În România există, în prezent, 148.272 de străini cu drept de ședere temporară valabil, ceea ce înseamnă că, de fapt, acesta este numărul celor care sunt plătiți de angajatori și ocupă locuri de muncă. An de an au intrat tot mai mulți lucrători din afară, odată cu creșterea contingentului de muncitori străini care pot fi aduși în țară, însă ei nu se mai regăsesc în piață.
„Vedem 148.000 de avize emise pentru oamenii care muncesc. Ar fi trebuit să avem jumătate de milion. Contingentul a crescut anual, iar în ultimii doi ani am avut 100.000 de muncitori, de exemplu. Numărăm avizele, nu intrările în țară, și constatăm că acești muncitori nu există”, spune Melania Pop, Managing Partner International Work Finder, companie specializată în recrutarea de personal străin, inclusiv din state non-UE.
Aceasta aduce în discuție și un subiect tabu de care toată lumea se ferește: traficul cu muncitori asiatici.
„S-a făcut trafic masiv, suntem rușinea Europei. Îi găsesc peste tot în lume, ne sună și ne spun: să știți că aveți niște vize aici, voi i-ați adus în România. Au ajuns până în Suedia, la Centrul Național de Vize. Cine îi deportează, cine plătește? De ce să plătească Suedia că i-am adus noi? Nu au de ce”, mărturisește Melania Pop.
În piață sunt tot felul de situații. Anul trecut, de exemplu, compania a avut 2.510 permise anulate, adică muncitori străini care nu au mai primit dreptul de ședere pe teritoriul României din diferite motive, cum ar fi faptul că au intrat în ilegalitate sau pur și simplu li s-au depus documentele de ieșire din țară.
Pakistanezii, în topul respingerilor
Recrutarea nu este deloc un proces simplu, mai ales că nu mai poți aduce pe oricine — familie, prieteni sau cunoștințe — iar cu cât țările respective sunt mai stricte din punct de vedere religios, cu atât respingerile la viză și la avize de muncă sunt mai mari.
În 2025 a fost bifată și o premieră, recunoaște Melania Pop: a fost primul an în care au fost înregistrate respingeri la avizul de muncă.
„Învățăm din greșelile Europei. Nu mai vrem conflicte armate, bombe pe străzi, nu mai vrem să avem mulți străini pe care să-i susținem cu ajutoare sociale. Trebuie să ne gândim de trei ori înainte de unde luăm resursele, cum verificăm oamenii, dacă putem să-i integrăm și dacă vom putea plăti salariile și beneficiile pe care le promitem”, spune Melania Pop.
În 2025, numărul cererilor pentru obținerea de avize de muncă s-a ridicat la 145.000, iar dintre acestea doar 118.000 au fost acceptate, fiind eliberate permise la nivel de țară.
„Cea mai mare rată de respingere a fost pentru Pakistan — doar 73% din numărul de avize solicitate au fost emise — și Bangladesh, cu un procent de 76%”, mai menționează specialistul în recrutare.
Astfel, numărul avizelor de muncă pentru lucrători din Pakistan s-a ridicat la 6.590, iar pentru Bangladesh au fost 8.319 avize. În clasament mai intră Egipt — 79% din solicitări aprobate (7.631 avize emise), Maroc — 79% (4.035 avize), Etiopia — 81% (3.572), Nepal — 83% (45.496), India — 83% (8.082), Turcia — 83% (3.875), Sri Lanka — 84% (13.693) și Turkmenistan — 87% (2.552).
Planul B
Pentru acest an, așteptările agențiilor de recrutare privind cererea pieței sunt destul de modeste, pentru că toată lumea așteaptă să vadă ce modificări va aduce noua legislație care va intra în vigoare în următoarele luni.
„Cererea de muncitori va fi mult mai redusă. Companiile trebuie să se gândească mult mai bine și să-și calculeze resursele. În momentul în care vin asiaticii, să nu mai renunțe așa ușor la ei. Noi găsim unde să-i redistribuim — legea nouă ne permite asta, nu cum era înainte. Nu cred că contingentul de 90.000 de lucrători străini va fi atins în 2026. Nu cred că cererea va ajunge nici măcar la jumătate, pentru că fiecare companie se va gândi de trei ori înainte de a lua decizia de a aduce muncitori”, atrage atenția Melania Pop.
De-a lungul timpului au existat multe probleme, iar ele au ținut atât de angajatori, care nu și-au respectat angajamentele asumate, cât și de autoritățile care trebuiau să emită actele la timp.
„Am avut muncitori care au ajuns la final de sezon. Oamenii au venit în România, au rămas fără angajator și ce puteau să facă decât să plece mai departe? România nu este o țară cu salarii foarte competitive care să-i facă să își dorească să rămână aici”, declară Melania Pop.
România, mai puțin atractivă
Muncitorii necalificați sunt în continuare cei mai solicitați, iar pentru acest an se așteaptă o cerere mare de lucrători pentru muncile sezoniere. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm faptul că România nu mai este atât de atractivă, raportat la alte țări, din punctul de vedere al salariilor.
„Oricât de mult ne-am dori să lucrăm cu personal din România, avem peste 1.000 de companii în portofoliu și nu se poate. Toți angajatorii încep cu «vă rugăm să ne dați niște români», iar la final spun «facem tot ce putem, dar haideți să fim deschiși și să avem și planul B, pentru că s-ar putea să nu găsim români la salariile și pachetele pe care le oferiți»”, mărturisește Melania Pop.
Adevărul este că România nu atrage doar puțini români, ci nici asiatici, care preferă alte destinații.
„Dacă vrem oameni mai educați, mai bine pregătiți, trebuie să plătim mai mult. Problema mare este că oferta pe care ne-o permitem în România — salariul minim pentru marea majoritate — nu este atractivă pentru cei din Asia, care pun în balanță cât plătesc ei pentru a veni aici. Va fi un an critic, care va crea multe blocaje, iar mulți muncitori nu vor mai ajunge în România”, avertizează Melania Pop.
Curierii și livratorii, în top
În 2025, în topul meseriilor cele mai solicitate primele poziții au fost ocupate de manipulanții de mărfuri și de tot ceea ce înseamnă ambalator manual, lucrător comercial în magazine, depozite și logistică, precizează specialistul în recrutare.
Urmează curierii și șoferii livratori, cu cerere atât din zona Uber, cât și din partea platformelor de livrări.
Topul este completat de sectoare precum construcțiile, HoReCa sau industria auto.
Anul trecut au fost acordate:
-
12.676 avize pentru manipulanți de mărfuri
-
10.674 pentru curieri
-
9.696 pentru muncitori necalificați la demolarea clădirilor, zidărie, faianță, gresie și parchet
-
6.998 pentru ajutor bucătar
-
6.354 pentru muncitori necalificați la asamblarea și montarea pieselor
-
4.353 pentru muncitori necalificați la spargerea și tăierea materialelor de construcții
-
3.356 pentru femei de serviciu
-
3.342 pentru lucrători în bucătărie (spălători de vase mari)
-
3.032 pentru ambalatori manuali
-
2.236 pentru lucrători comerciali
-
55.354 pentru alte ocupații.
O nouă legislație
În următoarele luni urmează să intre în vigoare o nouă legislație, care presupune reguli mai stricte pentru angajatori și agenții, precum și obligația constituirii unui depozit financiar de minimum 75.000 de euro pentru agențiile care plasează până la 250 de lucrători străini, cu majorări de 50.000 de euro pentru fiecare tranșă suplimentară, care pot ajunge la peste 200.000 de euro pentru 1.000 de lucrători.
Printre noutățile pe care le va aduce noua legislație se numără și obligația angajatorilor de a oferi aceleași drepturi și beneficii lucrătorilor străini ca și angajaților români, impunere care până acum nu exista. Pe de altă parte, nu va mai exista obligația de a le plăti integral cazarea și transportul, responsabilitatea și costurile urmând să fie împărțite.
Atunci când alege să vină în România, un nepalez știe clar că va munci șase luni pe salariul minim până își va achita „datoria”, arată reprezentantul agenției de recrutare. Și totuși, sunt destui cei dispuși să accepte această provocare.
