După deciziile luate în ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 11 martie, România ar putea găzdui temporar avioane americane de realimentare în aer, dislocate în baze precum Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu sau Baza Aeriană Câmpia Turzii. Aceste aeronave sunt folosite pentru alimentarea în zbor a avioanelor de luptă și bombardierelor, extinzând raza de acțiune a operațiunilor aeriene ale NATO.
Minimum 90 de tone de combustibil pot transporta la fiecare zbor avioane-cisternă care ar putea ajunge în România ca să alimenteze în zbor aeronavele de atac americane. Acciza pe combustibil pentru fiecare zbor ar fi de 42.000 de euro, asta dacă zborurile militare ar fi taxete cu accize și TVA pe combustibil.
Avioanele cisternă americane care ar urma să ajungă în România
Avioanele-cisternă sunt esențiale pentru operațiunile aeriene moderne deoarece permit avioanelor de luptă să rămână mai mult timp în aer și să opereze la distanțe mai mari de bazele lor.
Printre avioanele care ar urma să ajungă în România se numără Boeing KC‑135 Stratotanker, unul dintre cele mai vechi și mai utilizate avioane de realimentare din dotarea United States Air Force. Aeronava reprezintă de peste șase decenii coloana vertebrală a capacității de realimentare în aer a aviației militare americane și este frecvent folosită în misiuni NATO în Europa.
Un alt model posibil este Boeing KC‑46A Pegasus, introdus în serviciu în ultimii ani pentru a înlocui treptat flota de KC-135. KC-46 poate transporta aproximativ 90–96 de tone de combustibil și este capabil să realimenteze în aer mai multe tipuri de aeronave militare moderne, inclusiv avioane de vânătoare sau bombardiere strategice.
În operațiunile NATO mai este utilizat și Airbus A330 MRTT (Multi Role Tanker Transport), un avion european bazat pe modelul civil A330, care poate îndeplini atât misiuni de realimentare în aer, cât și transport strategic de trupe sau echipamente. Acest tip de aeronavă este operat de mai multe state europene și de flota multinațională a NATO.
Capacitatea de combustibil a principalelor avioane-cisternă
1. KC-135 Stratotanker (SUA)
- Capacitate totală combustibil: aproximativ 90.000 kg (circa 90 de tone).
- Poate transfera în aer până la 70–80 de tone, în funcție de distanță și profilul misiunii.
- Este unul dintre cele mai utilizate avioane de realimentare din lume.
2. KC-46A Pegasus (SUA)
- Capacitate totală combustibil: aproximativ 96.000 kg (aprox. 96 de tone).
- Poate realimenta simultan mai multe tipuri de aeronave, inclusiv F‑16 Fighting Falcon, F‑35 Lightning II sau bombardiere strategice.
3. Airbus A330 MRTT (NATO și state europene)
- Capacitate totală combustibil: aproximativ 111.000 kg (peste 110 tone).
- Este unul dintre cele mai mari avioane-cisternă moderne și poate alimenta două avioane de vânătoare în același timp.
Ce înseamnă aceste cantități pentru avioanele de atac
Pentru comparație, un avion de vânătoare F-16 consumă aproximativ 3–4 tone de combustibil pe oră în misiuni de luptă. Asta înseamnă că un singur avion-cisternă poate alimenta mai multe escadrile de avioane în timpul unei misiuni.
Din acest motiv, aceste aeronave sunt considerate elemente esențiale pentru operațiunile NATO, deoarece permit avioanelor de luptă să rămână mai mult timp în aer și să opereze la distanțe mult mai mari de bazele lor.
Regimul accizelor pentru kerosen
În România, kerosenul folosit ca combustibil pentru aviația comercială este, în mod normal, scutit de acciză. Această scutire provine din legislația europeană și este aplicată și în Codul fiscal al României, în baza Directiva 2003/96/CE.
Scutirea are mai multe motive economice și juridice:
- evitarea dublei taxări în transportul internațional;
- menținerea competitivității industriei aviatice;
- existența unor acorduri internaționale privind combustibilul pentru aviație.
În practică, asta înseamnă că prețul kerosenului plătit de companiile aeriene sau de forțele armate nu include acciza, spre deosebire de benzină sau motorină, unde acciza reprezintă o parte importantă din prețul final.
Cât ar fi acciza pentru un avion-cisternă, dacă ar fi taxat combustibilul
Un avion precum KC-135 sau KC-46 poate transporta aproximativ 90.000–96.000 kg de combustibil, adică aproximativ 110.000–120.000 litri de kerosen.
Dacă kerosenul ar fi taxat la un nivel similar cu acciza aplicată motorinei (aproximativ 0,35 euro pe litru), rezultatul ar fi de 42.000 euro acciză pentru un singur plin de combustibil (120.000 litri × 0,35 euro/litru).
