Guvernul a prevăzut pentru anul 2026 unul dintre cele mai complexe bugete din ultimii ani, construit pe un mix de măsuri fiscale, investiții și restricții bugetare menite să reducă deficitul și să stabilizeze finanțele publice. Bugetul a fost aprobat în ședința de joi, 12 martie, a Executivului de la Palatul Victoria și urmează ca săptămână următoare să primească sau nu votul Parlamentului României. NewsCenter.ro a analizat bugetul pe 2026 și prezintă cele mai importante 40 de măsuri aprobate de guvernul condus de Ilie Bolojan.
În total, bugetul României pe anul 2026 este construit pe un PIB (Produs Intern Brut) la peste 2.000 de miliarde de lei și pe o țintă de deficit de aproximativ 6% din PIB. Pentru 2025, PIB-ul României a fost de 1.1910 miliarde de lei.
Cele mai importante 40 de măsuri din bugetul României pe 2026
Legea bugetului pentru 2026 vine într-un context economic dificil pentru România, marcat de presiunea reducerii deficitului bugetar și de nevoia de a menține investițiile publice la un nivel ridicat.
Printre cele mai importante prevederi se numără modificări de taxe, digitalizarea sistemului fiscal, programe de finanțare pentru companii și alocări mai mari pentru domenii strategice precum apărarea, infrastructura sau energia. NewsCenter.ro a analizat principalele prevederi din lege și prezintă cele mai importante 40 de măsuri care vor influența economia și viața românilor în anul 2026
1. Majorarea cotei standard de TVA la 21%
Una dintre cele mai importante măsuri fiscale adoptate pentru anul 2026 este majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. Această decizie are ca obiectiv principal creșterea veniturilor bugetare și reducerea deficitului bugetar excesiv cu care se confruntă România în ultimii ani. TVA reprezintă una dintre principalele surse de venit pentru bugetul general consolidat, iar modificarea cotei are un impact direct asupra colectării fiscale.
Creșterea TVA influențează majoritatea bunurilor și serviciilor din economie, fiind o taxă indirectă suportată în final de consumatori. Guvernul justifică această măsură prin necesitatea consolidării fiscale și alinierea veniturilor bugetare la nivelurile medii din Uniunea Europeană. În același timp, măsura poate genera efecte asupra consumului și asupra inflației, deoarece o parte din costuri este transferată în prețurile finale ale produselor și serviciilor.
2. Modificarea cotelor reduse de TVA
Pe lângă majorarea cotei standard, sistemul de TVA suferă și o reformă a cotelor reduse. Cotele de 5% și 9% sunt majorate la 11% pentru o serie de produse și servicii considerate esențiale, cum ar fi alimentele, medicamentele, serviciile HoReCa, energia sau lemnele de foc. În același timp, unele bunuri și servicii care beneficiau anterior de cote reduse vor fi taxate la nivelul cotei standard de 21%.
Scopul reformei este simplificarea sistemului de TVA și eliminarea unor excepții fiscale care reduceau eficiența colectării. De asemenea, autoritățile consideră că acest sistem mai uniform de taxare va reduce oportunitățile de optimizare fiscală și evaziune. Totuși, creșterea cotelor reduse poate avea impact asupra costului vieții, deoarece afectează bunuri și servicii de bază utilizate de populație.
3. Majorarea impozitului pe dividende la 16%
Impozitul pe dividende este majorat de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite începând cu anul 2026. Această măsură reprezintă o schimbare importantă în regimul fiscal al veniturilor din capital și urmărește creșterea contribuției investitorilor la veniturile statului. În contextul consolidării fiscale, guvernul consideră că veniturile din dividende trebuie impozitate într-o manieră mai apropiată de alte forme de venit, precum salariile sau veniturile din activități independente.
Majorarea impozitului poate avea impact asupra deciziilor de distribuire a profitului ale companiilor și asupra randamentului investițiilor pentru acționari. Pe termen scurt, măsura aduce venituri suplimentare la buget, însă pe termen lung ar putea influența strategia companiilor privind reinvestirea profitului sau distribuirea dividendelor.
4. Majorarea accizelor pentru produse energetice și tutun
Accizele pentru combustibili, produse din tutun, alcool și băuturi zaharoase sunt majorate în 2026. Accizele reprezintă taxe indirecte aplicate unor produse considerate sensibile din punct de vedere social sau economic.
Creșterea acestora are un dublu rol: pe de o parte crește veniturile bugetare, iar pe de altă parte descurajează consumul unor produse cu efecte negative asupra sănătății sau mediului. Majorarea accizelor la carburanți poate influența costurile de transport și implicit prețurile altor bunuri din economie. În cazul produselor din tutun și alcool, scopul este și unul de sănătate publică, deoarece taxarea ridicată poate reduce consumul. Această politică este frecvent utilizată în Uniunea Europeană ca instrument fiscal și social.
5. Introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile peste 3.000 lei
Începând cu anul 2026, pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru partea care depășește acest prag. Această măsură are ca scop creșterea veniturilor sistemului de sănătate și distribuirea mai echitabilă a contribuțiilor între diferitele categorii de populație.
Sistemul public de sănătate din România este finanțat în principal din contribuții sociale, iar introducerea acestei contribuții pentru anumite pensii urmărește extinderea bazei de contribuabili. Măsura poate genera dezbateri sociale, deoarece pensiile sunt percepute de multe ori ca venituri deja impozitate. Totuși, guvernul argumentează că persoanele cu pensii mai mari au capacitatea de a contribui suplimentar la finanțarea sistemului de sănătate.
6. Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi
Regimul fiscal al microîntreprinderilor este modificat prin reducerea plafonului de venituri pentru încadrarea în acest sistem la echivalentul a 100.000 de euro. Această schimbare are scopul de a limita utilizarea excesivă a regimului de microîntreprindere de către companii care aveau capacitatea de a plăti impozit pe profit.
Regimul microîntreprinderilor oferă o impozitare simplificată și mai redusă, motiv pentru care a fost utilizat frecvent pentru optimizare fiscală. Prin reducerea plafonului, mai multe firme vor trece la sistemul de impozitare pe profit, ceea ce poate crește veniturile bugetare. În același timp, măsura urmărește crearea unui sistem fiscal mai echitabil între companii.
7. Impozit de 4% pe cifra de afaceri a băncilor
Sectorul bancar va fi supus unui impozit pe cifra de afaceri majorat la 4%. Această taxă este justificată de autorități prin nivelul ridicat al profitabilității înregistrate de instituțiile de credit în ultimii ani.
Guvernul consideră că sectorul bancar trebuie să contribuie mai mult la efortul de consolidare fiscală. Impozitul pe cifra de afaceri are avantajul unei colectări relativ simple și stabile, deoarece nu depinde de profitul declarat. Totuși, există riscul ca o parte din costul acestei taxe să fie transferat către clienți prin dobânzi sau comisioane mai mari.
8. Creșterea taxării jocurilor de noroc
Industria jocurilor de noroc este supusă unei impozitări mai ridicate începând cu 2026. Măsura urmărește atât creșterea veniturilor bugetare, cât și reducerea efectelor sociale negative asociate cu acest sector. Jocurile de noroc pot genera probleme sociale precum dependența sau dificultăți financiare pentru jucători, iar taxarea mai ridicată este considerată un instrument de reglementare. Veniturile suplimentare colectate de stat pot fi utilizate pentru finanțarea serviciilor publice sau pentru programe sociale.
9. Reforma impozitului pe proprietate
Impozitul pe proprietate este reformat prin actualizarea valorii impozabile a clădirilor și terenurilor. Sistemul anterior era criticat pentru faptul că valorile impozabile erau mult sub nivelul valorii reale a proprietăților. Prin această reformă, autoritățile locale vor putea colecta venituri mai mari din taxe pe proprietate. În același timp, sistemul devine mai apropiat de modelul utilizat în multe state europene, unde impozitul pe proprietate este calculat în funcție de valoarea de piață a imobilului.
10. Majorarea impozitului pe bunuri de lux
Impozitul pe bunuri de lux, aplicat proprietăților și bunurilor de mare valoare, crește de la 0,3% la 0,9%. Această măsură are un caracter redistributiv, deoarece vizează persoanele cu averi mari. Prin creșterea impozitării bunurilor de lux, statul urmărește să reducă inegalitățile economice și să genereze venituri suplimentare la buget. De asemenea, măsura este justificată prin principiul conform căruia persoanele cu resurse financiare mai mari ar trebui să contribuie într-o măsură mai mare la finanțarea serviciilor publice.
11. Taxă pentru colete extracomunitare
Se introduce o taxă logistică de 25 de lei pentru coletele extracomunitare cu valoare sub 150 de euro. Această taxă vizează în special comerțul online cu produse provenite din afara Uniunii Europene. Măsura urmărește reducerea concurenței neloiale pentru comercianții locali și creșterea veniturilor fiscale. În ultimii ani, comerțul electronic transfrontalier a crescut semnificativ, iar multe produse importate erau slab taxate.
12. Creșterea taxării câștigurilor de capital
Veniturile obținute din investiții financiare, inclusiv din criptomonede, vor fi supuse unei impozitări mai stricte. Măsura urmărește adaptarea sistemului fiscal la noile realități ale piețelor financiare și creșterea veniturilor statului din activități speculative.
13. Ridicarea plafonului de contribuții pentru PFA
Pentru persoanele fizice autorizate, plafonul contribuțiilor sociale este ridicat la echivalentul a 72 de salarii minime brute pe economie. Această măsură are scopul de a crește veniturile sistemului de asigurări sociale și de a reduce diferențele fiscale dintre salariați și lucrătorii independenți.
14. Menținerea salariilor bugetarilor la nivelul din 2025
Pentru anul 2026, salariile angajaților din sectorul public sunt menținute la nivelul din decembrie 2025. Această decizie face parte din strategia de limitare a cheltuielilor bugetare și de reducere a deficitului.
15. Limitarea sporurilor și bonusurilor
Sporurile și alte beneficii salariale pentru angajații din sectorul public nu vor crește în 2026. Măsura contribuie la controlul cheltuielilor de personal, care reprezintă o componentă semnificativă a bugetului public.
16. Indemnizație de hrană pentru bugetari
Angajații din sectorul public cu venituri nete sub 6.000 lei vor primi o indemnizație de hrană de 347 lei lunar. Măsura are rol social și urmărește sprijinirea angajaților cu venituri mai reduse.
17. Vouchere de vacanță de 800 lei
Personalul bugetar cu salarii sub 6.000 lei va beneficia de vouchere de vacanță de 800 lei. Programul are rolul de a sprijini turismul intern și de a stimula consumul în sectorul ospitalității.
18. Înghețarea pensiilor în 2026
Pensile din sistemul public și cele speciale sunt menținute la nivelul anului 2025. Această măsură urmărește stabilizarea cheltuielilor sociale și reducerea presiunii asupra bugetului.
19. Menținerea punctului de referință al pensiei
Valoarea punctului de referință pentru pensii rămâne la 81 lei. Această decizie este legată de politica de control al cheltuielilor publice.
20. Menținerea alocațiilor pentru copii
Alocațiile pentru copii sunt menținute la nivelul din 2025. Guvernul a decis să păstreze aceste beneficii sociale stabile pentru a evita creșterea cheltuielilor bugetare în perioada de consolidare fiscală.
21. Reducerea subvențiilor pentru partidele politice
În anul 2026 este prevăzută reducerea subvențiilor acordate partidelor politice de la bugetul de stat. Această măsură face parte dintr-un pachet mai amplu de limitare a cheltuielilor publice considerate neesențiale.
Subvențiile pentru partide au crescut semnificativ în ultimii ani, iar reducerea acestora este justificată prin necesitatea unei gestionări mai prudente a resurselor bugetare într-un context de consolidare fiscală. Scopul principal este diminuarea presiunii asupra bugetului și transmiterea unui semnal de responsabilitate fiscală.
22. Sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie
Guvernul prevede continuarea programului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie până la finalul anului 2026. Programul este destinat gospodăriilor cu venituri reduse care întâmpină dificultăți în plata facturilor la energie electrică și gaze naturale.
Prin acest mecanism, statul oferă subvenții sau compensații pentru o parte din costul energiei, reducând riscul de sărăcie energetică. Măsura are atât o dimensiune socială, cât și una economică, deoarece menținerea accesului populației la energie este esențială pentru bunăstarea socială și stabilitatea economică.
În contextul fluctuațiilor prețurilor la energie din ultimii ani, acest program este considerat un instrument important de protecție socială.
23. Continuarea programului „Masa sănătoasă” pentru elevi
Programul „Masa sănătoasă” continuă și în anul 2026, oferind mese calde elevilor din anumite unități de învățământ, în special din zonele vulnerabile. Scopul programului este reducerea abandonului școlar și îmbunătățirea condițiilor de învățare pentru copiii proveniți din familii cu venituri reduse. Accesul la o masă zilnică echilibrată contribuie la sănătatea și performanța școlară a elevilor. În același timp, programul sprijină comunitățile locale și sectorul alimentar, deoarece o parte din produsele utilizate provin din producția locală. Această măsură este considerată o investiție socială pe termen lung, deoarece educația și sănătatea copiilor influențează dezvoltarea economică viitoare a societății.
24. Digitalizarea fiscală prin extinderea sistemului e-Factura
Una dintre prioritățile reformei fiscale este digitalizarea sistemului de colectare a taxelor. Sistemul RO e-Factura este extins pentru a deveni instrumentul principal de raportare a facturilor între companii și către autorități. Scopul acestei măsuri este creșterea transparenței tranzacțiilor economice și reducerea evaziunii fiscale, în special în domeniul TVA. Prin digitalizarea facturării, autoritățile fiscale pot monitoriza în timp real tranzacțiile și pot identifica mai ușor eventualele fraude. De asemenea, sistemul poate reduce costurile administrative pentru companii și poate simplifica procesul de raportare fiscală. Implementarea tehnologiilor digitale în administrația fiscală este o tendință generală în Uniunea Europeană.
25. Simplificarea mecanismelor e-TVA
În paralel cu extinderea e-Factura, guvernul propune și simplificarea mecanismelor e-TVA. Sistemul urmărește automatizarea procesului de calcul și raportare a TVA, reducând sarcina administrativă pentru companii.
Prin integrarea datelor din facturile electronice și declarațiile fiscale, autoritățile pot verifica mai eficient conformarea fiscală. Această reformă are scopul de a crește eficiența colectării TVA și de a reduce frauda fiscală, care reprezintă o problemă semnificativă în România.
Simplificarea procedurilor fiscale poate avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, deoarece reduce costurile de conformare și timpul necesar pentru îndeplinirea obligațiilor fiscale.
26. Bonificație fiscală de 3% pentru contribuabilii corecți
Guvernul introduce o bonificație fiscală de 3% pentru contribuabilii care își plătesc impozitele la timp. Măsura urmărește stimularea conformării voluntare și reducerea restanțelor fiscale.
Contribuabilii care își achită obligațiile fiscale înainte de termen sau la termenul stabilit vor beneficia de această reducere a impozitului datorat. Politica de stimulare a conformării voluntare este utilizată frecvent în administrațiile fiscale moderne, deoarece poate fi mai eficientă decât sancțiunile severe.
În același timp, măsura transmite un mesaj pozitiv către contribuabilii corecți și poate îmbunătăți relația dintre stat și mediul de afaceri.
27. Reforma sistemului TVA la încasare
Pentru a sprijini lichiditatea companiilor, plafonul pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este majorat la 5 milioane de lei. Sistemul permite firmelor să plătească TVA către stat doar după ce încasează efectiv facturile de la clienți.
Această măsură este importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii, deoarece reduce presiunea asupra fluxului de numerar. În absența acestui sistem, companiile ar trebui să plătească TVA chiar dacă nu au încasat încă banii pentru facturile emise.
Prin extinderea plafonului, mai multe firme vor putea beneficia de acest mecanism, ceea ce poate contribui la stabilitatea financiară a mediului de afaceri.
28. Sprijin financiar pentru Banca de Investiții și Dezvoltare
Bugetul pentru anul 2026 prevede alocarea unei sume de aproximativ 1 miliard de lei pentru Banca de Investiții și Dezvoltare. Această instituție are rolul de a sprijini finanțarea proiectelor strategice și de a facilita accesul la capital pentru companii și autorități locale. Prin intermediul băncii, statul poate acorda garanții, finanțări sau investiții în proiecte cu impact economic ridicat.
Scopul principal este stimularea investițiilor și reducerea deficitului de finanțare din anumite sectoare ale economiei. Băncile de dezvoltare sunt utilizate frecvent în multe state europene pentru a sprijini proiectele de infrastructură sau inovare.
29. Programul „Investim Acasă” pentru diaspora
Programul „Investim Acasă” este destinat românilor din diaspora care doresc să deschidă afaceri în România. Programul oferă granturi de până la 20.000 de euro și alte forme de sprijin financiar pentru investiții. Scopul este atragerea capitalului românesc din străinătate și stimularea dezvoltării economice interne. Diaspora românească reprezintă o resursă importantă de capital și experiență profesională. Prin acest program, statul încearcă să încurajeze revenirea investitorilor români și crearea de locuri de muncă în țară. De asemenea, programul poate contribui la dezvoltarea unor sectoare economice cu valoare adăugată ridicată.
30. Deduceri fiscale pentru investiții la bursă
Pentru a stimula dezvoltarea pieței de capital, persoanele fizice vor putea deduce până la 400 de euro anual pentru investiții în acțiuni sau ETF-uri. Măsura urmărește creșterea participării populației la piața de capital și diversificarea surselor de finanțare pentru companii. O piață de capital dezvoltată poate contribui la creșterea economică prin facilitarea investițiilor și inovării.
În România, nivelul participării populației la investițiile bursiere este încă relativ redus comparativ cu alte state europene. Prin introducerea unor stimulente fiscale, guvernul speră să crească interesul pentru investiții și economisire pe termen lung.
31. Sprijin pentru export prin EximBank
Bugetul prevede transferul a aproximativ 1 miliard de lei către EximBank pentru susținerea exporturilor românești. Instituția oferă garanții, credite și asigurări pentru companiile care desfășoară activități comerciale internaționale. Scopul este creșterea competitivității exportatorilor români și reducerea deficitului comercial.
Exporturile reprezintă un motor important al creșterii economice, iar sprijinul financiar poate facilita accesul firmelor la piețele externe. De asemenea, programele de garantare pot reduce riscurile asociate tranzacțiilor internaționale.
32. Fond pentru pregătirea proiectelor PPP
Pentru perioada 2026–2028 se alocă aproximativ 25 milioane de euro pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat. Fondul va fi utilizat pentru realizarea studiilor de fezabilitate și a documentației tehnice necesare proiectelor de infrastructură. Scopul este atragerea capitalului privat în dezvoltarea unor proiecte mari, cum ar fi autostrăzi, spitale sau infrastructură energetică. Parteneriatele public-private pot accelera realizarea investițiilor atunci când resursele bugetare sunt limitate.
33. Scheme de ajutor de stat pentru industrie
Guvernul continuă programele de ajutor de stat pentru investiții industriale majore. Aceste scheme pot include granturi, credite fiscale sau garanții pentru proiecte de investiții care contribuie la dezvoltarea economică regională. Scopul este atragerea investițiilor și crearea de locuri de muncă, în special în sectoare strategice.
34. Programul TECH-UP România
Programul TECH-UP România sprijină investițiile în tehnologii avansate și cercetare. Companiile care investesc în active tehnologice pot beneficia de deduceri fiscale de până la 200% din cheltuielile eligibile.
35. Investiții în industria de apărare
Bugetul pentru 2026 include investiții importante în industria de apărare. Scopul este modernizarea infrastructurii industriale și dezvoltarea capacităților de producție pentru echipamente militare.
36. Investiții în materii prime critice
Statul sprijină proiecte de exploatare și procesare a materiilor prime critice, necesare pentru industriile tehnologice și energetice.
37. Sprijin pentru turism și digitalizare
Guvernul introduce scheme de sprijin pentru dezvoltarea turismului și digitalizarea antreprenoriatului.
38. Investiții publice ridicate
Investițiile publice rămân o prioritate majoră, fiind considerate motorul principal al creșterii economice.
39. Finanțări europene pentru infrastructură și apărare
România beneficiază de aproximativ 16,68 miliarde euro pentru investiții în infrastructură și apărare.
40. Reducerea graduală a deficitului bugetar
Strategia fiscală prevede reducerea deficitului bugetar la aproximativ 6,2% din PIB în 2026 și sub 3% până în 2031.
