Cristina-Ancuța Pocora, fost deputat al Partidului Național Liberal, a fost numită recent consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. Decizia a fost semnată de premierul Ilie-Gavril Bolojan și publicată în Monitorul Oficial vineri, 13 martie.
În noua funcție, Pocora va face parte din corpul de consilieri de stat care sprijină activitatea șefului Executivului și gestionarea unor proiecte guvernamentale la nivel central.
În Monitorul Oficial nr. 196 din 13 martie 2026 a fost publicată decizia „privind numirea Cristina-Ancuța Pocora în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului În temeiul art. 19, art. 22 alin. (5), art. 29 și al art. 31 lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Cristina-Ancuța Pocora se numește în funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului. Prom-Ministru Ilie-Gavril Bolojan”.
Conform informațiilor NewsCenter.ro, Cristina Pocora a fost numită în funcție cu sprijinul Cristinei Trăilă, fost parlamentar PNL. Aceasta este un avocat cunoscut din Capitală și a fost anul trecut numită de Ilie Bolojan ca secretar general al Guvernului. Trăilă și Pocora sunt ambele originare din județul Galați. Cristina Trăila este unul dintre sfătuitorii importanți a premierului Ilie Bolojan, conform informațiilor NewsCenter.ro.
Cariera politică în PNL
Cristina-Ancuța Pocora s-a născut la 5 aprilie 1979, la Galați. A absolvit Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), iar ulterior a urmat un master în comunicare politică și marketing electoral în cadrul aceleiași instituții.
Parcursul său profesional este strâns legat de politica liberală și de activitatea parlamentară. Pocora a fost deputat de Ialomița din partea Partidului Național Liberal în două legislaturi consecutive, între 2008 și 2016.
În Parlament, a activat în special în domenii legate de protecția socială și drepturile familiei. A fost implicată în Comisia pentru muncă și protecție socială, dar și în comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați. De asemenea, a condus subcomisia pentru protecția copilului.
Una dintre inițiativele legislative pentru care a devenit cunoscută este proiectul de lege care a dus la dublarea alocațiilor pentru copii în 2015, precum și inițiativa prin care ziua de 1 iunie a devenit zi liberă legală în România.
În interiorul PNL, Pocora a ocupat mai multe funcții în structurile centrale ale partidului. A fost purtător de cuvânt al formațiunii și membru al conducerii politice, făcând parte din Biroul Politic Central al partidului.
Funcții publice și poziții administrative
Înainte de a deveni parlamentar, Cristina-Ancuța Pocora a lucrat în aparatul legislativ și guvernamental. În perioada 2001-2006 a fost consilier parlamentar în cadrul Senatului, iar ulterior a activat ca și consilier la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.
Între 2006 și 2008 a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, experiență care a plasat-o în zona tehnică a administrației guvernamentale.
După încheierea mandatelor de deputat, a continuat să ocupe funcții în instituții publice. A fost consilier la Camera Deputaților și, ulterior, membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). De asemenea, a fost propusă de PNL pentru a face parte din Consiliul de Administrație al Societății Române de Televiziune.
Aceste poziții au menținut-o în zona instituțiilor centrale și au consolidat profilul său de politician cu experiență în domeniul comunicării publice și al politicilor sociale.
Averea și declarațiile de avere
Potrivit declarațiilor de avere depuse de-a lungul anilor în perioada în care a fost parlamentar sau a ocupat funcții publice, Cristina-Ancuța Pocora a raportat bunuri imobiliare și venituri provenite în principal din salarii și indemnizații publice.
Declarațiile au indicat de-a lungul timpului proprietăți imobiliare și economii bancare, precum și veniturile obținute din funcțiile de deputat sau din pozițiile ocupate în instituții publice. Ca majoritatea parlamentarilor, veniturile principale au provenit din indemnizația de parlamentar și din activitatea în instituții ale statului.
