Ministerul Economiei a lansat în transparență decizională un proiect de Hotărâre de Guvern care ar putea redeschide exploatarea grafitului în România în județul Gorj, într-un context în care această materie primă devine esențială pentru industria bateriilor și tranziția energetică.
Investiția denumită „Battery-Grade Graphite Extraction Project at Baia de Fier Site” urmărește reluarea exploatării grafitului în două perimetre cu rezerve omologate – Cătălinu și Ungurelașu. Materia primă extrasă ar urma să fie procesată pentru obținerea grafitului de înaltă puritate, utilizat în fabricarea bateriilor pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei.
Proiectul, publicat pe 18 martie 2026, vizează modificarea unor acte normative privind închiderea unor mine și cariere, pentru a permite reluarea activităților în perimetrele miniere din Baia de Fier, județul Gorj. Inițiativa este legată direct de un proiect strategic dezvoltat de Societatea Națională a Sării (SALROM), companie de stat aflată în portofoliul ministerului.
Demersul vine în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de importuri pentru materiile prime critice, prin aplicarea regulamentului european dedicat acestui domeniu (Critical Raw Materials Act).
Modificări legislative pentru redeschiderea minelor
Pentru a face posibilă reluarea exploatării, Guvernul trebuie să modifice acte normative adoptate anterior, care vizau închiderea acestor perimetre miniere. Practic, proiectul de hotărâre creează cadrul legal necesar pentru revenirea activității miniere și integrarea grafitului românesc în lanțurile de aprovizionare europene.
Potrivit datelor incluse în proiect, relansarea exploatării în zona Ungurelașu – Polovragi ar putea genera o producție anuală de aproximativ 15.000 de tone de grafit. În condițiile actuale ale pieței, acest volum ar putea aduce venituri semnificative și ar contribui la bugetul de stat prin taxe, redevențe și dividende.
Pe lângă impactul economic direct, proiectul ar putea susține dezvoltarea unor industrii strategice, precum sectorul auto, industria electronică și producția de materiale avansate, inclusiv grafen.
Opiniile, propunerile și sugestiile privind proiectul se pot trimite în termen de 10 zile de la data publicării, 16 martie 2026, prin Formularul pentru colectarea de propuneri, opinii și recomandări. Proiectul poate consultat aici: https://economie.gov.ro/proiect-de-hotarare-a-guvernului-privind-modificarea-unor-acte-normative-in-domeniul-inchiderii-unor-mine-si-cariere/.
Zăcămintele din Gorj, miză strategică pentru baterii electrice
Zăcămintele de grafit din județul Gorj, administrate de Salrom, sunt considerate strategice și ar putea transforma România într-un furnizor important pentru industria bateriilor electrice. Estimările arată că resursa ar permite producerea a peste 150.000 de baterii auto anual, având în vedere că o baterie electrică conține între 50 și 100 kg de grafit, utilizat în anod.
În prezent însă, exploatarea este blocată de lipsa finanțărilor și a avizelor de mediu, iar autoritățile estimează că abia 2027 ar putea fi anul începerii efective a producției. Deși există cadrul legal parțial creat prin HG nr. 639/2025, sunt necesare în continuare aprobări de urbanism, acorduri de mediu și alocări bugetare.
Importanța proiectului a atras atenția Comisiei Europene, care a inclus Baia de Fier pe lista proiectelor strategice în cadrul Critical Raw Materials Act. Bruxelles-ul ia în calcul o posibilă finanțare de până la 300 de milioane de euro, condiționată de respectarea standardelor de mediu și de demararea exploatării.
Investiții de miliarde și potențial tehnologic
Pentru dezvoltarea completă a proiectului, inclusiv extracția, procesarea și valorificarea grafitului, Salrom estimează că ar fi necesare investiții de aproximativ 650 de milioane de euro. Acestea ar acoperi atât producția primară, cât și procesarea avansată pentru obținerea materialelor utilizate în baterii sau chiar în grafen, un material de ultimă generație cu aplicații în energie și electronică.
Grafenul, derivat din grafit, permite baterii care se încarcă de până la cinci ori mai rapid și pot stoca cu până la 45% mai multă energie. De asemenea, utilizarea sa în panouri solare ar putea crește eficiența cu peste 50%.
Exploatările Cătălinu și Ungurelașu, închise de peste 20 de ani, ar urma să fie redeschise într-un context complet diferit, în care presiunea pentru respectarea normelor de mediu este mult mai mare decât în trecut.
