Șantierul Naval Mangalia intră oficial în faliment, după ce planul de reorganizare a fost respins de creditori, potrivit CITR. Analiza evoluției companiei arată că momentul decisiv care a dus la prăbușire a fost pierderea contractului strategic al Ministerului Apărării Naționale (MApN) pentru corvete, atribuit șantierului din Constanța, care, la rândul său, nu a putut onora contractul. Astfel, mai multe decizii ale guvernelor din perioada 2017–2019 au generat probleme financiare în cele mai mari șantiere navale maritime din România și au lăsat Forțele Navale fără nave moderne.
CITR (Casa de Insolvență Transilvania), administratorul judiciar al Șantierului Naval din Mangalia, a anunțat, printr-un comunicat de presă, că adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus pentru companie. „Decizia marchează trecerea șantierului în etapa de faliment, etapă în care activitatea curentă va fi oprită treptat și vor fi inițiate procedurile de lichidare, în conformitate cu legislația aplicabilă”, se precizează în comunicat.
Planul de reorganizare supus la vot a avut ca obiectiv identificarea unui investitor strategic care să preia activitatea șantierului și să asigure resursele financiare necesare relansării acestuia. Respingerea planului de către creditori determină obligația administratorului judiciar de a sesiza instanța de judecată, care va decide deschiderea procedurii de faliment și pașii următori în derularea acesteia.
Procedura de faliment pentru Șantierului Naval din Mangalia
Decizia marchează finalul unui proiect considerat strategic în urmă cu un deceniu, dar care a fost afectat de decizii politice, blocaje administrative și pierderea unor contracte esențiale. Cu aproape 1.900 de angajați și un rol major în economia locală, falimentul șantierului are un impact social și economic semnificativ.
„Respingerea planului de reorganizare înseamnă că societatea va intra într-un proces de faliment și lichidare, însă subliniem că toate drepturile salariale vor fi respectate și plătite potrivit prevederilor legale în vigoare”, declară PaulDieter Cîrlănaru, CEO CITR și administrator judiciar al Șantierului Naval din Mangalia.
Pe parcursul procedurii, CITR va continua să informeze părțile interesate cu privire la etapele majore ale procesului și la calendarul măsurilor care vor fi implementate. „Scopul este ca procedura să se desfășoare într-un mod ordonat și transparent, cu respectarea drepturilor tuturor creditorilor și a angajaților”, explică reprezentanții CITR.
De la proiect strategic la faliment
În 2016, șantierul naval din Mangalia era văzut ca o investiție-cheie pentru industria de apărare și construcții navale din România. Planul era ca aici să fie construite patru corvete pentru Forțele Navale Române, într-un contract estimat la aproximativ 1,6 miliarde de euro.
Parteneriatul dintre statul român și grupul olandez Damen, oficializat în 2018, părea să ofere premisele unei dezvoltări pe termen lung: statul deținea 51% din acțiuni, iar Damen, cu 49%, asigura know-how-ul și managementul operațional.
Însă, în loc să devină un pol regional de producție navală, șantierul a intrat treptat într-o criză profundă, pe fondul lipsei comenzilor și al tensiunilor dintre acționari.
Momentul decisiv: pierderea contractului corvetelor
Analiza evoluției șantierului indică un moment-cheie care a schimbat radical traiectoria companiei: modul în care a fost gestionat contractul pentru corvete.
Inițial, în 2016, guvernul condus de Dacian Cioloș decisese atribuirea directă a contractului către Damen, ceea ce ar fi însemnat realizarea navelor la Mangalia. Această decizie ar fi garantat ani de activitate și investiții pentru șantier.
În 2017, însă, guvernul condus de Sorin Grindeanu a anulat procedura și a optat pentru o licitație internațională. Decizia a deschis competiția, dar a introdus și incertitudine.
Punctul critic a venit în 2019, când Ministerul Apărării, în timpul guvernului condus de Viorica Dăncilă, a desemnat drept câștigător consorțiul Naval Group (Franța), în parteneriat cu Șantierul Naval Constanța.
Această decizie a exclus practic Mangalia din cel mai important contract naval al ultimelor decenii.
Contract câștigat, dar niciodată realizat
Problemele nu s-au oprit aici. Deși consorțiul franco-român a câștigat licitația, proiectul nu a fost niciodată dus la capăt.
Șantierul Naval Constanța nu avea capacitățile tehnice necesare pentru a începe construcția navelor în condițiile cerute, iar Naval Group a solicitat ulterior majorarea contractului de 1,6 miliarde de euro.
Negocierile au eșuat, iar în perioada 2019–2023 proiectul a rămas blocat complet. Contractul nu a mai fost semnat, iar România a pierdut ani esențiali în modernizarea flotei militare.
Pentru șantierul din Mangalia, această evoluție a fost fatală. Lipsit de contractul strategic care ar fi asigurat fluxul de comenzi, șantierul a intrat într-o spirală descendentă.
Blocajele și lipsa comenzilor
După 2020, situația s-a deteriorat accelerat. Relația dintre statul român și Damen s-a tensionat, iar în 2023 statul a preluat efectiv controlul operațional al șantierului.
În lipsa unor contracte majore și a unui cadru stabil, activitatea a devenit nesustenabilă. Problemele financiare s-au acumulat, iar salariile au început să întârzie.
Potrivit liderilor sindicali, angajații nu și-au mai primit salariile de luni de zile, iar protestele au devenit tot mai frecvente. În acest context, chiar acționarul minoritar, grupul Damen, a ajuns să ceară falimentul companiei, invocând imposibilitatea continuării activității.
