Dosarul „Fațada”, în care primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a fost acuzată de fapte de corupție, a fost clasat de DNA în 2020, dar decizia a fost contestată în instanță. Cazul scoate la iveală suspiciuni legate de lucrările din centrul orașului și de modul în care au fost folosite fondurile publice.
Dosarul cunoscut sub numele de „Fațada”, unul dintre cele mai mediatizate cazuri de corupție din administrația locală, a fost clasat de procurorii Direcția Națională Anticorupție la data de 7 decembrie 2020. În acest dosar, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, fusese urmărită penal pentru mai multe infracțiuni, inclusiv luare de mită, folosirea influenței și spălare de bani.
Decizia de clasare nu a pus însă punct definitiv cauzei. Unul dintre denunțători a contestat soluția, iar plângerea a fost înregistrată la Tribunalul Dolj în februarie 2021. Ulterior, instanța a decis trimiterea cauzei la Tribunalul București, în vederea conexării cu un alt dosar aflat deja pe rol.
Acuzațiile din dosar: suspiciuni privind lucrările din centrul Craiovei
Potrivit anchetatorilor, edilul ar fi solicitat mai multor oameni de afaceri care aveau contracte cu Primăria Craiova să facă sponsorizări către un ONG, în special pentru reabilitarea fațadelor blocurilor din centrul orașului. De asemenea, suspiciunile vizau și utilizarea influenței pentru obținerea unor fonduri destinate campaniei electorale din 2012.
În ciuda gravității acuzațiilor, procurorul de caz a decis clasarea dosarului, motivând că nu există suficiente probe care să demonstreze că atribuirea sau derularea contractelor ar fi fost condiționată de sponsorizările respective.
Contestatarul deciziei DNA susține însă că probele existente ar indica un mecanism mai amplu. Potrivit acestuia, diferențele de cost rezultate din utilizarea unor materiale de calitate inferioară la lucrările din centrul orașului ar fi fost redirecționate sub formă de sponsorizări.
Concret, Ministerul Dezvoltării ar fi constatat, printr-un proces-verbal din 2019, că granitul utilizat în proiectele de reabilitare a fost de o calitate mai slabă decât cea prevăzută în deviz. Diferențele, estimate la sute de mii de lei, ar fi fost ulterior folosite pentru finanțarea unor lucrări de reabilitare a fațadelor.
Mai mult, schimbarea culorilor blocurilor din centrul Craiovei ar fi fost realizată fără autorizații legale, potrivit acelorași susțineri.
Ridicarea măsurilor și situația denunțătorilor
Odată cu clasarea dosarului, DNA a dispus ridicarea tuturor măsurilor asiguratorii. Astfel, au fost eliminate sechestrele asupra bunurilor unor persoane implicate și poprirea conturilor bancare.
În același timp, mai mulți oameni de afaceri care inițial aveau calitatea de suspecți au fost scoși de sub urmărire penală. Procurorii au considerat că aceștia ar fi acționat sub presiune, în condițiile în care contractele lor cu administrația locală ar fi putut fi afectate.
Un dosar cu istoric complicat
Dosarul „Fațada” nu este la prima întoarcere în instanță. Încă din 2016, judecătorii au constatat nereguli în rechizitoriul întocmit de DNA, anulând mai multe probe și stabilind că au existat încălcări ale dreptului la apărare.
Ulterior, cauza a fost retrimisă la procurori pentru refacerea anchetei, ceea ce a prelungit semnificativ parcursul procesual.
În paralel cu acest dosar, în spațiul public au apărut și alte controverse legate de lucrările din municipiu, inclusiv cele atribuite unor companii implicate în proiecte de infrastructură sau reabilitare urbană.
Potrivit unor informații publicate de newscenter.ro, contractele pentru lucrările din Craiova ar fi fost marcate de întârzieri și modificări de costuri, unele dintre ele fiind atribuite în condiții contestate. De asemenea, au existat discuții privind modul în care anumite firme au beneficiat de lucrări consistente în oraș, în contextul unor relații apropiate cu administrația locală.
Aceste elemente nu au fost însă confirmate prin hotărâri definitive ale instanțelor, dar contribuie la conturarea unui context mai larg în care s-a desfășurat ancheta DNA.
