Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a schimbat regulile pentru una dintre profesiile-cheie din zona eficienței energetice a clădirilor.
Prin Ordinul nr. 348 din 24 martie 2026 al ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ordin publicat în Monitorul Oficial nr. 292 din 14 aprilie 2026, este aprobat un nou regulament privind atestarea tehnico-profesională a auditorilor energetici pentru clădiri și înlocuiește vechiul cadru normativ, cel aprobat prin Ordinul nr. 2.237/2010.
Unele prevederi intră imediat în vigoare, iar altele, în special cele privind anumite condiții de pregătire și actualizare procedurală, vor deveni aplicabile în termen de 180 de zile de la publicare.
Ce schimbă concret Ordinul nr. 348/2026
Cea mai importantă modificare este că noul regulament mută aproape toată procedura într-un sistem digital.
Înscrierea la examen nu se mai face prin dosare clasice depuse pe hârtie, ci exclusiv printr-un portal electronic pus la dispoziție de minister. La fel, și cererile pentru prelungirea dreptului de practică vor fi gestionate printr-un portal electronic, pe care MDLPA trebuie să îl pună la dispoziție în termen de 60 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a ordinului.
Până atunci, cererile de prelungire se pot depune temporar fizic sau prin e-mail. Acesta este unul dintre cele mai vizibile câștiguri administrative: mai puțină hârtie, mai puține drumuri și, cel puțin teoretic, o trasabilitate mai clară a dosarelor.
Ce sunt auditorii energetici și rolul lor
Auditorii energetici sunt specialiștii care pot spune, oficial și tehnic, cât consumă o clădire, unde pierde energie, ce intervenții trebuie făcute și ce economii pot rezulta după renovare.
Fără ei nu se pot emite certificate de performanță energetică, nu se pot face audituri energetice pentru renovări serioase și, în multe cazuri, nu se pot închide sau finanța proiecte de reabilitare pentru blocuri, școli, spitale ori clădiri publice.
Chiar ministrul Cseke Attila a explicat, la anunțarea unei noi sesiuni de atestare, că „fără un număr adecvat de auditori atestați, nu pot fi auditate clădirile – blocuri de locuințe, dar și spitale sau școli – care necesită lucrări de eficientizare energetică”.
În România există, potrivit unei evaluări publicate de Agenda Construcțiilor pe baza informațiilor disponibile pe site-ul ministerului, aproximativ 2.000 de auditori energetici pentru clădiri atestați, însă nu toți sunt activi în practică, iar doar o parte lucrează constant la certificări și audituri. Aceeași sursă arată că, în realitate, piața funcționează cu un număr mai mic de profesioniști disponibili, ceea ce explică de ce ministerul vorbește deschis despre un deficit de auditori, mai ales în anumite județe. MDLPA are și o listă oficială actualizată la 1 aprilie 2026 a auditorilor energetici pentru clădiri.
Auditorii energetici vor avea grade profesionale
Un al doilea element important este clarificarea profesiei pe două grade profesionale, fiecare cu competențe diferite. Auditorul energetic de gradul I poate emite certificate de performanță energetică pentru toate categoriile de clădiri, poate face audit energetic pentru toate tipurile de clădiri existente supuse renovării și poate întocmi raportul de conformare nZEB pentru clădirile aflate în proiectare.
Auditorul de gradul II are competențe mai restrânse și poate elabora certificate de performanță energetică pentru locuințe unifamiliale, blocuri de locuințe, respectiv apartamente care se construiesc, se vând sau se închiriază. Așadar, noul ordin delimitează mai clar cine poate lucra la clădiri simple și cine poate merge pe proiecte mai complexe, precum spitale sau școli.
O altă schimbare majoră privește condițiile de acces în profesie. Ordinul cere, cumulativ, capacitate deplină de exercițiu, aptitudine medicală și psihică, lipsa antecedentelor penale, pregătire profesională generală, pregătire specifică în domeniul performanței energetice a clădirilor și experiență profesională relevantă.
Gradul I se obține după cinci ani de experiență
Pentru gradul I sunt necesari minimum 5 ani de experiență, iar pentru gradul II, minimum 3 ani. În plus, pregătirea generală este legată de diplome precise: inginer, arhitect sau urbanist, în specializări precum construcții civile, instalații, managementul energiei, termoenergetică, inginerie urbană, arhitectură sau alte profiluri cu conotație energetică aplicabilă clădirilor.
Pe partea de pregătire specifică, ordinul introduce o exigență clară: solicitantul trebuie să facă dovada absolvirii unui curs de specialitate de minimum 80 de ore, cu proiect practic, în domeniul performanței energetice a clădirilor.
Există o excepție pentru cei care au deja un master relevant ori titlul de doctor în inginerie civilă și instalații sau arhitectură, aceștia putând dovedi pregătirea specifică fără curs suplimentar. Regulamentul spune și cine poate organiza aceste cursuri: universități, institute de cercetare acreditate și asociații profesionale relevante, cu profesori, cercetători sau auditori grad I implicați în predare. Practic, statul încearcă să ridice ștacheta profesională și să evite atestările pe baza unor pregătiri superficiale.
Cum se schimbă examenul
Examenul devine mai standardizat și mai transparent procedural.
Noul regulament prevede o probă scrisă unică, desfășurată în limba română, constând într-un formular cu 20 de întrebări grilă, cu un timp alocat de 120 de minute. Fiecare întrebare valorează un punct, iar candidatul trebuie să obțină minimum 15 puncte pentru promovare. Se instituie reguli detaliate privind completarea fișelor, interdicția surselor de informare și eliminarea pentru fraudă. Rezultatele trebuie afișate în maximum 15 zile lucrătoare, iar contestațiile pot fi depuse în termen de 5 zile lucrătoare, tot prin portalul electronic.
Față de vechiul sistem, avantajul este că procedura devine mai predictibilă și, teoretic, mai greu de contestat din motive administrative. În același timp, pentru candidați apare și un dezavantaj: filtrul de intrare este mai clar și mai dur, iar examenul rămâne unul tehnic, cu surse bibliografice și cerințe de conformitate mai riguroase.
Dreptul de practică, verificat din 5 în 5 ani
Noul regulament clarifică și valabilitatea dreptului de practică. Acesta se acordă pentru 5 ani de la emiterea certificatului de atestare și se poate prelungi din 5 în 5 ani, pe baza unei cereri și a unui set de documente: act de identitate, certificat de atestare, registru de activitate sau declarație că nu a existat activitate, adeverință medicală, cazier judiciar și alte acte dacă s-au schimbat datele personale.
Exercitarea profesiei în afara perioadei de valabilitate constituie contravenție și se sancționează conform Legii nr. 10/1995. Aici avantajul pentru stat este controlul mai bun al corpului profesional; avantajul pentru piață este că datele din registru ar trebui să reflecte mai bine cine este activ și cine nu.
