Guvernul a aprobat în ședința din 21 mai noua schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de usturoi, într-un moment în care România produce tot mai puțin și importă tot mai mult. Datele din nota de fundamentare arată că un român consumă anual aproximativ 2 kilograme de usturoi, din care aproape 400 de grame consumat de fiecare român provine din import.
Executivul de la Palatul victoria a aprobat în ședința din 21 mai noua schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de usturoi, program prin care statul promite câte 3.000 de euro pentru fiecare hectar cultivat. Măsura vine într-un moment în care cultivatorii români reclamă că importurile ieftine și costurile tot mai mari cu producția îi împing spre abandonarea culturilor tradiționale.
Nevoia programului de finanțare: limitarea importurilor
Programul va funcționa până la finalul anului 2026 și are un buget total de 60 de milioane de lei asigurat prin Ministerul Agriculturii. Pentru multe exploatații mici și medii din zone cunoscute pentru cultura usturoiului, precum Botoșani, Dolj, Buzău sau Teleorman, schema reprezintă una dintre puținele forme directe de sprijin într-o piață dominată tot mai mult de importuri din China, Spania sau Egipt.
Documentele oficiale al Ministerului Agriculturii explică direct motivul intervenției statului: producția internă este în scădere, costurile fermierilor cresc, iar importurile au explodat în ultimii ani.
Statistica din nota de fundamentare arată clar declinul. Suprafețele cultivate cu usturoi au scăzut de la 8.986 hectare în 2022 la 8.429 hectare în 2024, iar producția totală s-a redus de la peste 50.000 de tone la puțin peste 41.000 de tone. Inclusiv producția medie la hectar a coborât de la 5,59 tone la 4,94 tone.
Și totuși, cât usturoi din import consumă un român
Dacă folosim datele oficiale din nota de fundamentare – consum mediu de 2 kg de usturoi/persoană/an, importuri de 7.092 tone în 2024 și o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori – rezultă că un român consumă anual aproximativ:
- 0,37 kg de usturoi din import
- 1,50 kg provenit din producția internă
Asta înseamnă că aproape 18,5% din usturoiul consumat în România provine din import, iar restul de circa 81,5% este acoperit din producția internă. Calculul este orientativ, deoarece o parte din producția românească merge la export sau se pierde pe lanțul comercial.
Însă, tendința importurilor importurilor este spre creștere. Dacă în 2022 România importa 5.397 tone de usturoi, în 2025 cantitatea ajunsese deja la 8.797 tone. Valoarea importurilor aproape s-a dublat, de la 10 milioane la peste 22 milioane de euro. Soldul comercial negativ a urcat la peste 22 milioane de euro, iar Ministerul Agriculturii admite explicit că „usturoiul este un produs deficitar” și trebuie susținut prin scheme de ajutor.
Programul de sprijin din 2026
Programul vine însă cu reguli mai stricte decât în anii anteriori. Ministerul Agriculturii a majorat pragul minim de producție de la 3 tone la 3,5 tone la hectar și a introdus obligația unei densități de minimum 30 de plante pe metrul pătrat. Oficialii susțin că schimbarea este justificată de utilizarea unor soiuri mai productive și a unor tehnologii moderne, care pot duce producția chiar la 6 tone la hectar.
Pentru a primi banii, fermierii trebuie să cultive minimum 3.000 de metri pătrați cu usturoi, să fie înregistrați în registrul agricol și să dovedească valorificarea producției prin facturi, bonuri fiscale sau file din carnetul de comercializare.
Schema introduce și controale extinse. Echipe mixte ale Direcțiilor Agricole și APIA vor verifica culturile înainte de recoltare, iar fermierii sunt obligați să țină registre complete ale tratamentelor fitosanitare. Dacă analizele arată depășiri ale limitelor admise pentru pesticide, ajutorul poate fi pierdut integral.
Ministerul Agriculturii susține că programul nu urmărește doar creșterea producției, ci și dezvoltarea unor centre de colectare, depozitare și ambalare, pentru ca usturoiul românesc să poată concura cu marfa din import.
Documentul oficial vorbește inclusiv despre riscul abandonării culturilor tradiționale și despre nevoia menținerii fermierilor mici în activitate. Practic, statul încearcă să folosească această schemă de minimis ca instrument de echilibrare a unei piețe în care producția internă scade constant, iar dependența de importuri devine tot mai mare.
Condițiile
Procedura administrativă este una complexă. Beneficiarii trebuie să depună copii după actele de identitate, atestate de producător, dovezi privind conturile bancare, adeverințe din registrul agricol și documente care să ateste dreptul de utilizare a terenului. Cererile trebuie depuse în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern.
Există și o limită europeană importantă: niciun beneficiar nu poate depăși plafonul de 50.000 de euro ajutoare de minimis cumulate într-o perioadă de trei ani. Fermierii care au accesat și alte scheme de sprijin trebuie să declare toate sumele încasate anterior.
Hotărârea mai prevede că, dacă numărul solicitărilor va depăși bugetul disponibil, valoarea subvenției va fi redusă proporțional pentru toți beneficiarii. Cu alte cuvinte, cei 3.000 de euro pe hectar reprezintă valoarea maximă teoretică, nu neapărat suma finală pe care o vor primi fermierii.
Dincolo de componenta birocratică, programul reflectă încercarea statului de a salva una dintre culturile tradiționale românești, într-un moment în care tot mai mulți agricultori spun că fără subvenții nu mai pot concura cu marfa importată care domină piețele și supermarketurile din România.
