Consiliul Concurenței se pregătește să finalizeze în iunie-iulie una dintre cele mai importante investigații deschise vreodată pe piața bancară din România. Informațiile obținute de NewsCenter.ro din cele două tabere – reprezentanții instituțiilor bancare și ai autorităților concurențiale – arată că cele zece bănci ar putea fi sancționate cu minimum 0,5% din cifra de afaceri din 2025 și până la 10% din aceste sume. Amenzile ar putea astfel ajunge la sute de milioane de euro. Decizia finală ar urma să fie anunțată în luna iunie. Banca Națională a României (BNR) face presiuni ca băncile să nu fie sancționate.
Plenul Consiliului Concurenței a avut luni ședința finală de audiere cu reprezentanții băncilor din România în ancheta anticoncurențială prin care instituțiile bancare sunt suspectate de „înțelegere la formarea ROBOR”. Practic, zece bănci sunt suspectate că ar fi stabilit să mențină ROBOR-ul la un nivel cât mai ridicat pentru ca ratele creditelor să fie mai mari. Faptele investigate s-ar fi petrecut până în 2019, an în care ROBOR a fost înlocuit cu IRCC în calculul ratelor la credite.
Cele 10 bănci participante la fixing erau:
- Banca Comercială Română
- BRD Groupe Société Générale
- Raiffeisen Bank
- ING Bank
- UniCredit Bank
- CEC Bank
- Alpha Bank (preluată de UniCredit Bank)
- Exim Banca Românească
- OTP Bank (preluată de Banca Transilvania)
- First Bank (preluată de Intesa SanPaolo)
- a fost adăugată și Libra Internet Bank
Investigația privind ROBOR este comparată deja în piață cu alte dosare importante recente ale Consiliului Concurenței, inclusiv ancheta privind piața semințelor pentru fermieri, unde autoritatea anticoncurențială a mers spre sancționarea companiilor investigate.
„Decizia de sancționare sau nu este în pronunțare”
Potrivit informațiilor obținute de NewsCenter.ro din zona bancară, decizia finală ar urma să fie anunțată în perioada următoare, cel mai probabil în lunile iunie sau iulie.
„Din informațiile pe care le-am primit, pare că și în această investigație Consiliul Concurenței va merge spre o amendă. Nu a venit încă decizia oficială, dar probabil așa va fi. Amenda va fi anunțată luna viitoare, în iunie sau în iulie, la începutul lunii”, ne-a declarat o sursă implicată în investigație din partea uneia dintre băncile anchetate.
Reprezentanții Consiliului Concurenței au confirmat pentru NewsCenter.ro că ancheta se află în faza finală, însă au evitat să precizeze oficial dacă instituția va merge spre sancționarea băncilor sau spre închiderea dosarului fără aplicarea unor amenzi.
„Da, investigația va fi finalizată acum, în iunie”, ne-a declarat un reprezentant al instituției. Totodată, ni s-a confirmat că ancheta va fi finalizată înainte de expirarea mandatului lui Bogdan Chirițoiu în fruntea autorității. Acesta se află la al treilea mandat.
Totuși, un alt reprezentant al autorității concurențiale a lăsat să se înțeleagă că instituția va urma același model ca în alte investigații recente și ar putea decide sancționarea participanților din piață.
„Decizia de sancționare sau nu este în pronunțare”, ne-a transmis acesta.
Băncile erau sigure de amenzi până la intervenția BNR
Conducerea Consiliului Concurenței a refuzat să precizeze dacă vreuna dintre bănci și-a recunoscut vina.
Însă, în ultimele zile, conform informațiilor NewsCenter.ro, Banca Națională a României a făcut presiuni pentru ca băncile să nu fie amendate. Au avut loc mai multe întâlniri în această lună între conducerea BNR și conducerea Consiliului Concurenței.
„La ROBOR se invocă faptul că este un comportament stabilit de BNR, ceea ce ar exclude responsabilitatea băncilor”, ne-a mai spus o sursă care are acces la această investigație.
Faptele: cum fixau băncile rate mai mari
Investigația vizează cele 10 bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR și analizează posibile înțelegeri privind fixarea ratei ROBOR la un nivel cât mai ridicat în cadrul procedurii de „fixing”. Ancheta a fost declanșată în 2022, după ce Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile instituțiilor bancare implicate în mecanismul de stabilire a ROBOR.
Potrivit informațiilor oficiale transmise de Consiliul Concurenței, „investigația analizează activitatea desfășurată pe piața monetară interbancară atât în cadrul procedurii de fixing, cât și în intervalul de 15 minute de după stabilirea indicelui, perioadă în care băncile realizează operațiuni de atragere și plasare de depozite interbancare”.
Autoritatea de concurență suspectează că anumite comportamente coordonate dintre bănci ar fi putut influența artificial nivelul ROBOR, indice care a reprezentat ani la rând baza de calcul pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate populației și companiilor.
Înainte de introducerea IRCC în 2019, ROBOR era principalul indicator folosit la calcularea ratelor pentru milioane de români care aveau credite ipotecare sau credite de consum în lei. Ancheta Consiliului Concurenței vizează inclusiv creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice, ceea ce înseamnă că potențiala practică anticoncurențială ar fi afectat întreaga economie românească.
ROBOR este stabilit zilnic pe baza cotațiilor transmise de băncile participante către BNR, iar orice creștere artificială a indicelui putea genera costuri suplimentare importante pentru debitori.
Amenzi între 0,5% și 10% din cifra de afaceri pe ultimul an
Dacă suspiciunile Consiliului Concurenței se confirmă, băncile investigate riscă amenzi care pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri, conform legislației concurențiale.
Însă, conform informațiilor NewsCenter.ro, Consiliul Concurenței ar urma să opteze pentru amenzi de aproximativ 0,5% din cifra de afaceri din 2025, prag considerat minim în astfel de situații, potrivit Legii concurenței nr. 21/1996.
- UPDATE. În cele din urmă, Consiliul Concurenței a aplicat amenzi spre maximum de 10%.
Dacă raportăm o eventuală sancțiune de 0,5% din veniturile operaționale estimate pentru 2025 ale principalelor bănci investigate în dosarul ROBOR, amenzile ar putea depăși împreună 180 de milioane de lei.
Calculul aproximativ pentru fiecare bancă arată astfel:
- Banca Comercială Română a avut venituri operaționale de 6,53 miliarde lei – rezultă o amendă de 32,6 milioane lei;
- Banca Transilvania a avut venituri estimate la 9,5 miliarde lei – rezultă o amendă de 47,5 milioane lei; (BT apare în lista pentru că a preluat Bancpost/OTP)
- UniCredit Bank a avut venituri de circa 4,9 miliarde lei – rezultă o amendă de 24,5 milioane lei;
- ING Bank a avut venituri de peste 4 miliarde lei — rezultă o amendă de 20 milioane lei;
- Raiffeisen Bank a avut venituri estimate la 3,5 miliarde lei — rezultă o amendă de 17,5 milioane lei;
- BRD Groupe Société Générale a avut venituri estimate la 4,3 miliarde lei — rezultă o amendă de 21,5 milioane lei;
- CEC Bank are venituri operaționale estimate la 3,2–3,4 miliarde lei pentru 2025 — rezultă o amendă de minimum 16 milioane lei;
- Intesa Sanpaolo (care a preluat First Bank) nu și-a anunțat veniturile complete, însă pe baza rapoartelor trimestriale acestea ar putea fi între 650 și 800 milioane lei – rezultă o amendă de minimum 3,7 milioane lei.
Doar pentru aceste instituții, o sancțiune de 0,5% ar însemna aproximativ 183 milioane lei, adică peste 35 milioane euro.
Nivelul maxim
La un nivel de 1%, amenzile s-ar dubla spre 360 milioane lei, iar la pragul maxim legal de 10%, teoretic, sancțiunile totale pentru întregul sistem bancar investigat ar putea depăși 3 miliarde lei.
Concluzia practică este că inclusiv o sancțiune relativ redusă procentual poate deveni una dintre cele mai mari amenzi aplicate vreodată de Consiliul Concurenței în sectorul financiar-bancar.
Reamintim că instituția a mai anchetat băncile într-o investigație privind manipularea ROBOR, ce privea fapte din 2008, dar în final ancheta a fost închisă și băncile au fost declarate practic nevinovate.
Însă, din 2023, băncile sunt investigate și într-un alt dosar ce privește Centrala incidentelor de plăți. Despre această anchetă, conducerea Consiliului Concurenței nu a mai oferit amănunte în ultimii aproape trei ani.
