Autoritatea de concurență a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei în dosarul ROBOR, de peste 20 de ori mai mari decât nivelul minim anticipat de sursele consultate de NewsCenter.ro la sfârșitul lunii mai. În unele cazuri, sancțiunile depășesc 6-9% din veniturile anuale ale băncilor. NewsCenter.ro a încercat încă de la mijlocul luni mai să obțină reacții de la bănci sau de la asociații de specialitate, dar nu am primit niciun răspuns.
Consiliul Concurenței a confirmat, duminică – 7 iunie, una dintre cele mai importante investigații din istoria sistemului bancar românesc și a sancționat 10 instituții de credit pentru coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Valoarea totală a amenzilor ajunge la 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.
Amenzile au fost mult mai mari decât cele din primele informații ale NewsCenter
Decizia vine la aproape două săptămâni după ce NewsCenter.ro anunța, pe baza informațiilor obținute din interiorul investigației, că dosarul se îndreaptă spre sancționarea băncilor și că amenzile ar putea porni de la nivelul minim de aproximativ 0,5% din cifra de afaceri aferentă anului 2025.
Realitatea s-a dovedit însă mult mai severă. Informațiile obținute de publicația noastră nu fost corecte aici, așa și pentru că NewsCenter.ro avea informații că Banca Națională a României a făcut intervenții la Consiliului Concurenței pentru un cuantum minim al sancțiunilor. Conducerea BNR nu ne-a răspuns până la acest moment în legătură cu acest subiect.
Ce e cert, că în locul unor sancțiuni estimate la acel moment de NewsCenter.ro la aproximativ 180 milioane de lei (35 milioane de euro) pentru întregul sistem bancar, Consiliul Concurenței a aplicat amenzi de peste 3,73 miliarde lei, adică de peste 20 de ori mai mari decât scenariul minim prezentat în luna mai.
Cele mai mari amenzi din istoria pieței bancare
Autoritatea de concurență a sancționat:
- Banca Transilvania – 875,74 milioane lei; aproximativ 9,2% din veniturile operaționale din 2025;
- Banca Transilvania (pentru faptele OTP Bank România) – 85,03 milioane lei;
- BCR – 577,36 milioane lei; aproximativ 8,8% din veniturile operaționale din 2025.
- Raiffeisen Bank – 442,49 milioane lei; aproximativ 12,6% din veniturile operaționale.;
- UniCredit Bank – 431,03 milioane lei; aproximativ 8,8% din veniturile operaționale.;
- BRD Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei; aproximativ 9,6% din veniturile operaționale;
- ING Bank – 405,91 milioane lei; aproximativ 10% din veniturile operaționale;
- CEC Bank – 332,98 milioane lei; aproximativ 9,8% din veniturile operaționale din 2025
- Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei: 11,65 din veniturile operaționale din 2025;
- Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei; 6,88% din veniturile operaționale din 2025.
- Intesa Sanpaolo România – 28,1 milioane lei; aproximativ 3,5%-4,3% din veniturile operaționale.
Ce a constatat Consiliul Concurenței
Potrivit comunicatului oficial, investigația a arătat că băncile participante la fixingul ROBOR au făcut schimb de informații considerate confidențiale și strategice și și-au coordonat comportamentul în timpul procedurii de stabilire a indicelui.
Consiliul Concurenței precizează:
„În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing.”
Potrivit autorității, problema nu a vizat simpla existență a fixingului, ci modul în care au fost transmise și utilizate informațiile în perioada în care fiecare bancă trebuia să formuleze independent propriile cotații.
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților.”
Consiliul Concurenței mai subliniază că independența cotațiilor este esențială mai ales pentru maturitățile de 3, 6 și 12 luni, unde numărul tranzacțiilor efective este redus, iar media tranzacțiilor nu poate fi utilizată drept indicator suficient de relevant.
Impactul asupra creditelor
Autoritatea atrage atenția că rezultatul fixingului ROBOR influențează direct costurile creditelor pentru companii și pentru persoanele fizice care au contracte mai vechi raportate la ROBOR.
„Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite. Astfel, un nivel crescut al acestui indice poate fi favorabil creditorilor, dar afectează în mod direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.”
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat că ancheta nu a vizat politicile monetare sau reglementările sectorului bancar, ci exclusiv comportamentul concurențial al instituțiilor investigate.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență.”
Șeful autorității a precizat că instituția dispune de un ansamblu complex de probe și că inclusiv variații foarte mici ale ROBOR pot genera efecte financiare importante atunci când sunt aplicate la volume mari de credite.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale.”
NewsCenter.ro a anunțat investigația înainte de decizia finală
Pe 26 mai, NewsCenter.ro publica informații obținute din interiorul sistemului bancar și al autorității de concurență potrivit cărora ancheta ROBOR urma să fie finalizată în iunie-iulie și că băncile se așteptau deja la sancțiuni.
La acel moment, sursele consultate estimau că autoritatea ar putea merge spre amenzi apropiate de pragul minim legal, de aproximativ 0,5% din cifra de afaceri. Tot atunci, NewsCenter.ro relata despre discuțiile dintre reprezentanți ai BNR și conducerea Consiliului Concurenței, precum și despre îngrijorările existente în sistemul bancar privind finalul investigației.
Decizia anunțată acum arată însă că Plenul Consiliului Concurenței a ales una dintre cele mai dure variante de sancționare din istoria recentă a instituției.
Băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a contesta decizia la Curtea de Apel, iar după comunicarea motivării trebuie să prezinte, în termen de 60 de zile, planuri de măsuri pentru eliminarea practicilor considerate anticoncurențiale. Amenzile sunt executorii și vor fi colectate de ANAF, reprezentând venituri la bugetul de stat.
