Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea nr. 404/2026 privind declasificarea documentelor elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992, una dintre cele mai importante decizii legate de accesul la arhivele diplomatice ale statului român din ultimii ani. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 26 mai 2026 și este semnat de premierul Ilie Bolojan.
Prin această hotărâre, Executivul aprobă declasificarea informațiilor încadrate până acum la nivelul „secret de serviciu”, elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în primii ani de după Revoluția din 1989. Este vorba despre perioada extrem de sensibilă în care România își redefinea politica externă, relațiile diplomatice și poziționarea internațională după căderea regimului comunist.
Ce se declasifica
În nota introductivă a hotărârii, Guvernul invocă prevederile Legii Arhivelor Naționale, ale legislației privind protecția informațiilor clasificate și principiul accesului liber la arhive într-o societate democratică. Executivul arată explicit că „accesul liber și neîngrădit la arhive este un reper fundamental al unei societăți democratice”, în acord cu obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.
Concret, articolul 1 al hotărârii prevede: „Se aprobă declasificarea informațiilor clasificate secret de serviciu, elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990-31 decembrie 1992.”
Documentele care conțin informațiile declasificate vor putea fi consultate și administrate conform prevederilor Legii Arhivelor Naționale. Asta înseamnă că istorici, cercetători, jurnaliști și alte persoane interesate vor putea solicita accesul la o parte dintre arhivele diplomatice ale României din perioada imediat următoare căderii comunismului.
Printre temele care ar putea deveni accesibile după declasificare se numără:
- relațiile diplomatice ale României cu URSS și ulterior cu Federația Rusă;
- poziționarea față de conflictul din Transnistria;
- relațiile cu Republica Moldova în primii ani de independență;
- contactele diplomatice privind aderarea la NATO și Uniunea Europeană;
- reacțiile externe la mineriade și instabilitatea politică internă;
- negocierile economice și diplomatice purtate de statul român în perioada tranziției..
Excepțiile
Hotărârea nu declasifică însă toate documentele MAE din acea perioadă. Guvernul introduce și o excepție importantă: „Se exceptează de la prevederile art. 1 documentele și informațiile clasificate privind cifrul de stat, paza și securitatea ambasadelor, elaborate în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992.”
Astfel, documentele care țin de comunicațiile criptate ale statului român, măsurile de securitate ale ambasadelor și alte aspecte considerate sensibile pentru siguranța națională rămân clasificate.
Decizia are o importanță majoră deoarece perioada 1990–1992 reprezintă unul dintre cele mai controversate și puțin documentate momente din politica externă românească. În acei ani, România negocia relația cu fostul spațiu sovietic, încerca apropierea de structurile occidentale și redefinea relațiile diplomatice după schimbarea regimului politic.
