Executivul a reaprobat investiția în ședința din 3 iunie pentru a evita pierderea finanțării din PNRR. Inițial, proiectul „Centrul de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi” urma să fie finanțat de Comisia Europeană.
Investiția aparține Primăriei Sectorului 4, iar lucrările efective au început în aprilie 2024. Valoarea proiectului era inițial la 74 de milioane de euro. Între timp, investiția a ajuns să coste aproape dublu, 130 de milioane de euro. Firmele care au executat lucrările fac parte dintr-o asociere condusă de compania Bog’Art.
După renegocierea PNRR din noiembrie 2025, proiectul a rămas asociat jaloanelor europene, însă finanțarea pentru finalizare a fost mutată la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății. Documentele indică o sumă de milioane de lei care mai este necesară pentru finalizarea investiției care ar putea fi plătit de la bugetul de stat.
Guvernul a adoptat în ședința din 3 iunie o hotărâre prin care reaprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Centru de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi, București – spital nou”, proiect derulat pentru Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Decizia vine într-un moment critic pentru una dintre cele mai importante investiții medicale finanțate inițial prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce autoritățile au fost nevoite să modifice proiectul și să identifice o nouă sursă de finanțare pentru finalizarea acestuia.
Hotărârea aprobată de Guvern nu reprezintă doar o actualizare tehnică a costurilor. Din nota de fundamentare rezultă că Executivul a fost obligat să reconfigureze întregul mecanism de finanțare pentru a evita riscul pierderii fondurilor europene și chiar obligația statului român de a rambursa sumele deja primite prin PNRR.
Ce a schimbat hotărârea adoptată pe 3 iunie
Principalul efect al noii hotărâri este reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției după modificarea proiectului tehnic și creșterea costurilor.
Potrivit documentelor oficiale, valoarea totală a investiției ajunge la 640,2 milioane de lei, inclusiv TVA, iar valoarea lucrărilor care mai trebuie executate este de 391,7 milioane de lei.
Actualizarea a devenit necesară deoarece, față de studiul de fezabilitate realizat în 2023, proiectul a fost extins semnificativ. Au fost introduse:
- o secție de terapie intensivă și intermediară;
- un bloc operator cu trei săli de operație;
- o unitate de sterilizare;
- un laborator modern de bronhoscopie;
- sisteme digitale integrate pentru gestionarea actului medical și telemedicină.
La acestea s-au adăugat creșterea TVA și majorarea costurilor din construcții înregistrate în ultimii doi ani.
Noua clădire va avea o suprafață desfășurată de 15.743 metri pătrați, 115 paturi pentru spitalizare continuă și un bloc operator cu trei săli de operație.
Proiectul a fost mutat din PNRR către finanțarea de la bugetul de stat din cauza întârzierilor
Cea mai importantă modificare este însă legată de finanțare. Documentele aprobate de Guvern arată că proiectul a fost inclus inițial în Componenta 12 – Sănătate din PNRR, investiția destinată construirii și dotării de noi spitale publice. Ulterior renegocierii PNRR dintre România și Comisia Europeană, obiectivul a fost transferat într-un alt mecanism de finanțare.
Nota de fundamentare precizează explicit că, după Decizia Consiliului Uniunii Europene din 17 noiembrie 2025, proiectul „se transferă (…) de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătății”.
Această mutare este una dintre consecințele întârzierilor acumulate în implementarea marilor proiecte de infrastructură medicală asumate de România prin PNRR.
Lucrările la noul Centru de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi, construit în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, au început în aprilie 2024 și reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte medicale realizate în ultimii ani în România. Investiția este derulată de Primăria Sectorului 4, care a preluat implementarea proiectului pentru Ministerul Sănătății.
Firmele care au primit contractul
Valoarea inițială a proiectului prezentată la lansarea lucrărilor în aprilie 2024 era de aproximativ 72 milioane euro (circa 360 milioane lei), finanțare integrală prin PNRR. Această sumă apare în comunicatele Primăriei Sectorului 4 și în publicațiile de specialitate din construcții.
Ulterior, în noiembrie 2024, după actualizarea indicatorilor tehnico-economici, valoarea proiectului a crescut la aproximativ 114 milioane euro. Creșterea a fost justificată prin modificări de proiect, introducerea unor funcțiuni medicale suplimentare, majorarea costurilor de construcție și actualizarea prețurilor.
Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit asocierii formate din Bog’Art (lider), Tancrad și Unitip Global, una dintre cele mai importante asocieri de constructori din România. La începutul anului 2025, constructorii anunțau că realizaseră aproape 40% din infrastructura și suprastructura clădirii și lucrau la elementele de rezistență de la subsol și parter.
Noua clădire este ridicată pe amplasamentul fostelor pavilioane Zerlendi, care au fost demolate pentru a face loc viitorului centru medical. Studiul de fezabilitate și proiectul tehnic au fost realizate de compania Concrete & Design Solutions.
România a facturat aproape 195 de milioane de lei din fonduri PNRR
Din documentele oficiale rezultă că autoritățile se temeau de un scenariu mult mai grav. Ministerul Sănătății avertizează în nota de fundamentare că neaprobarea noilor indicatori tehnico-economici putea conduce la declararea proiectului ca neeligibil pentru finanțare și la pierderea banilor europeni deja atrași.
Mai mult, statul român risca să fie obligat să ramburseze sumele deja încasate și să suporte penalități estimate la 194,49 milioane de euro.
„Pentru finalizarea obiectivului este imperios necesară aprobarea indicatorilor tehnico-economici (…) pentru a se elimina riscul considerării acestuia ca fiind neeligibil prin PNRR, a se pierde finanțarea și instituirea obligativității statului român la rambursarea sumelor primite până în prezent, cât și la plata de penalități în valoare de 194.491.044 euro”, se arată în document.
Fără aceste modificări de finanțare, lucrările la noul centru de tratament riscau să fie blocate în acest an. De altfel, pe 21 mai 2026, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat că lucrările la șase spitale finanțate prin PNRR riscă să fie blocate, iar situația cea mai gravă era la Institutul „Marius Nasta”. Potrivit ministrului, constructorul și-a retras personalul de pe șantierul Centrului Zerlendi din cauza întârzierilor la plată.
Ministerul Sănătății a explicat că proiectul a necesitat actualizarea indicatorilor tehnico-economici deoarece: au fost introduse funcțiuni medicale noi; au crescut costurile de construcție; a crescut TVA și au apărut lucrări suplimentare care nu existau în studiul de fezabilitate inițial.
Aceste modificări au dus la creșterea valorii investiției la peste 640 milioane lei.
Termenul de finalizare pentru finanțările de la Comisia Europeană: august 2026
Potrivit notei de fundamentare, după renegocierea PNRR, investiția a fost încadrată în Jalonul M531, care prevede construirea și dotarea Centrului de Diagnostic și Tratament al Tuberculozei Zerlendi până în august 2026. Deși durata totală de execuție a investiției este de 40 de luni, documentul arată că la momentul aprobării mai rămăseseră doar trei luni pentru finalizarea restului de lucrări prevăzute în actualizarea indicatorilor tehnico-economici.
Acesta este unul dintre motivele pentru care Guvernul a intervenit rapid prin hotărârea adoptată în 3 iunie. Institutul „Marius Nasta” este principalul centru național pentru diagnosticul și tratamentul tuberculozei și una dintre cele mai importante unități medicale din România în domeniul pneumologiei.
Potrivit notei de fundamentare, România continuă să se afle printre primele trei state europene în ceea ce privește numărul cazurilor de tuberculoză. Din acest motiv, autoritățile consideră că realizarea unui centru modern de diagnostic, tratament și cercetare reprezintă o investiție strategică pentru sistemul medical românesc.
Actualele clădiri ale institutului au o vechime de peste 85 de ani, iar documentele oficiale menționează probleme structurale, instalații depășite, lipsa spațiilor moderne pentru chirurgie, terapie intensivă și cercetare, precum și dificultăți în respectarea normelor moderne de igienă și control al infecțiilor.
Noua clădire va include laboratoare moderne, spații de cercetare, unități de terapie intensivă, facilități pentru intervenții multidisciplinare și un sistem digital interoperabil cu platformele CNAS și ale altor instituții publice.
