Banca Națională a României (BNR) a confirmat pentru NewsCenter.ro că a transmis observații, documente și recomandări către Consiliul Concurenței în timpul investigației privind piața serviciilor bancare, anchetă care s-a încheiat cu amenzi record de 3,73 miliarde de lei aplicate unui număr de zece bănci.
În același timp, instituția condusă de Mugur Isărescu subliniază că nu are atribuții în depistarea practicilor anticoncurențiale și că investigația nu a vizat regulamentul de fixing al indicelui ROBOR. Cu toate acestea, instuția nu ne-a răspuns la întrebarea dacă Mugur Isărescu a cerut întâlniri în care a dorit să convingă Consiliului Concurenței să renunțe la amenzi, așa cum reiese din informațiile NewsCenter.ro.
„BNR a transmis observații și documente referitoare la investigație, în perioada desfășurării anchetei Consiliului Concurenței referitoare la sectorul bancar și, de asemenea, a făcut recomandări instituției”, sunt informațiile primite de la banca centrală.
Răspunsul BNR vine după ce NewsCenter.ro a solicitat informații privind rolul băncii centrale în cadrul anchetei desfășurate de Consiliul Concurenței asupra modului în care băncile participante la fixingul ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul prin schimburi de informații considerate confidențiale și strategice.
Investigația s-a finalizat pe 7 iunie 2026 cu una dintre cele mai dure sancțiuni din istoria sistemului bancar românesc. Consiliul Concurenței a amendat zece instituții de credit cu un total de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.
BNR: ROBOR este mecanismul prin care politica monetară se transmite în economie
În răspunsul transmis către NewsCenter.ro, Banca Națională explică faptul că ROBOR reprezintă un element esențial al funcționării pieței monetare și al politicii monetare.
„ROBOR-ul este un indice al pieței monetare prin care se transmite în economie politica monetară a băncii centrale. Indicele ROBOR este calculat zilnic, în mod transparent, prin raportare a 10 bănci participante”, precizează instituția. BNR amintește că regulile de stabilire a ratelor de referință ROBID și ROBOR sunt publice și sunt disponibile pe site-ul oficial al instituției.
Banca centrală mai subliniază că evoluția ROBOR trebuie analizată în contextul mai larg al economiei și al lichidității existente în sistemul bancar.
„În ultimii 30 de ani, indicele ROBOR s-a situat în jurul dobânzii cheie de politică monetară, fluctuând în interiorul coridorului dintre facilitatea de depozit și cea de credit, iar evoluția acestuia trebuie analizată în corelație cu contextul macroeconomic și lichiditatea din piață”, arată răspunsul transmis NewsCenter.ro.
Practic, BNR încearcă să transmită că nivelul ROBOR nu este stabilit arbitrar de bănci, ci reflectă în mod tradițional politica monetară a băncii centrale și condițiile existente în piața monetară.
Ancheta nu a vizat regulamentul ROBOR
Unul dintre cele mai importante aspecte precizate de BNR privește obiectul concret al investigației.
Potrivit instituției, Consiliul Concurenței nu a investigat regulamentul prin care este calculat ROBOR și nici mecanismul oficial de fixing.
„Investigația Consiliului Concurenței nu vizează regulamentul de fixing al ROBOR”, precizează banca centrală. Această precizare este importantă deoarece, în spațiul public, au existat numeroase interpretări potrivit cărora autoritatea de concurență ar fi pus sub semnul întrebării întregul mecanism de calcul al indicelui.
Europarlamentarul Gheorghe Piperea calculaseră că un milion de români ar fi fost păcăliți, în opinia sa, de bănci. Aici trebuie spus că Gheorghe Pipera, avocat de profesie, a devenit cunoscut în mediu public tocmai datorită proceselor deschise împotriva băncilor.
În realitate, Consiliul Concurenței a explicat că sancțiunile au vizat exclusiv comportamentul băncilor participante în timpul procedurii de fixing și presupusul schimb de informații care ar fi influențat independența cotațiilor transmise de acestea.
BNR: Nu avem atribuții privind practicile anticoncurențiale
În același răspuns, banca centrală încearcă să delimiteze clar competențele sale de cele ale Consiliului Concurenței.
„BNR nu are atribuții în depistarea practicilor neconcurențiale”, precizează instituția.
Mesajul vine în contextul în care o parte dintre criticile apărute după anunțarea sancțiunilor au vizat rolul pe care banca centrală l-ar fi putut avea în supravegherea modului de funcționare a fixingului ROBOR.
Prin această precizare, BNR arată că responsabilitatea analizării și sancționării eventualelor încălcări ale legislației concurenței aparține exclusiv Consiliului Concurenței.
Amenzi fără precedent pentru sistemul bancar
Investigația s-a încheiat cu sancțiuni fără precedent.
Cea mai mare amendă a fost aplicată Băncii Transilvania, care a primit 875,74 milioane lei, la care se adaugă alte 85,03 milioane lei pentru faptele atribuite OTP Bank România.
BCR a fost sancționată cu 577,36 milioane lei.
Au mai fost amendate Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, BRD Groupe Société Générale, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo România.
Valoarea totală a sancțiunilor a ajuns la 3,73 miliarde de lei, reprezentând una dintre cele mai mari amenzi colective aplicate vreodată de Consiliul Concurenței. Toate băncile importante implicate în dosar au anunțat deja că vor contesta sancțiunile în instanță.
În aceste condiții, disputa privind ROBOR este departe de a se fi încheiat. După investigația administrativă a Consiliului Concurenței urmează o confruntare juridică de lungă durată, în care instanțele vor decide dacă amenzile record aplicate sistemului bancar românesc sunt sau nu justificate.
Autoritatea de concurență a sancționat:
- Banca Transilvania – 875,74 milioane lei; aproximativ 9,2% din veniturile operaționale din 2025;
- Banca Transilvania (pentru faptele OTP Bank România) – 85,03 milioane lei;
- BCR – 577,36 milioane lei; aproximativ 8,8% din veniturile operaționale din 2025.
- Raiffeisen Bank – 442,49 milioane lei; aproximativ 12,6% din veniturile operaționale.;
- UniCredit Bank – 431,03 milioane lei; aproximativ 8,8% din veniturile operaționale.;
- BRD Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei; aproximativ 9,6% din veniturile operaționale;
- ING Bank – 405,91 milioane lei; aproximativ 10% din veniturile operaționale;
- CEC Bank – 332,98 milioane lei; aproximativ 9,8% din veniturile operaționale din 2025
- Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei: 11,65 din veniturile operaționale din 2025;
- Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei; 6,88% din veniturile operaționale din 2025.
- Intesa Sanpaolo România – 28,1 milioane lei; aproximativ 3,5%-4,3% din veniturile operaționale.
