Eugen Tomac și Sorin Grindeanu au susținut public, în ultima săptămână, că Ilie Bolojan s-a răzgândit după ce ar fi acceptat soluția unui guvern tehnocrat. În centrul disputei este cabinetul format de Tomac, primul premier desemnat de președintele Nicușor Dan după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură.
În ultima săptămână, Eugen Tomac, Sorin Grindeanu au avut declarații publice din care reiese că Ilie Bolojan l-ar fi mințit pe Nicușor Dan că PNL va susține un guvern tehnocrat. Este vorba despre Guvernul Eugen Tomac, primul cabinet pe care președintele României a încercat să-l construiască după căderea Executivului condus de Bolojan.
Acuzațiile lui Tomac și Grindeanu
Acuzația cea mai directă a venit de la Sorin Grindeanu. Liderul PSD a declarat, joi, că Ilie Bolojan „l-a mințit pe președintele Nicușor Dan” și că, de la o zi la alta, ar fi venit cu alte condiții pentru susținerea unui guvern tehnocrat. Grindeanu a susținut că Bolojan ar fi acceptat inițial varianta unui guvern de tehnocrați, apoi ar fi cerut ca miniștrii să nu fie apropiați de PSD, după care ar fi ridicat problema secretarilor de stat și a prefecților. Declarația a fost făcută după o ședință PSD.
„A minţit preşedintele Republicii şi a ajuns să vină de la o zi la alta cu alte scenarii şi cu alte cerinţe care, ce să vezi, de fiecare dată erau îndeplinite. De aceea suntem în această situaţie”, a declarat acesta pe 18 iunie.
Eugen Tomac a mers pe aceeași linie cu o zi înainte, pe 17 iunie. Fostul premier desemnat a declarat la Antena 3 CNN că PNL și PSD au manifestat deschidere față de soluția unui guvern tehnocrat, iar Ilie Bolojan s-ar fi răzgândit ulterior. „Faptul că domnul Bolojan a fost nesincer cu domnul președinte Nicușor Dan ne-a adus la acest blocaj”, a spus Tomac. El a mai susținut că, în discuția cu Bolojan, s-a arătat dispus să agreeze cu partidele inclusiv deciziile privind secretarii de stat, pentru a elimina rezervele politice.
Răspunsul dur al lui Bolojan
Ilie Bolojan a respins ferm acuzațiile formulate de Sorin Grindeanu și Eugen Tomac.
Într-un mesaj publicat pe Facebook pe 18 iunie și preluat de principalele agenții de presă, liderul PNL a susținut că nu a existat niciodată un acord pentru susținerea unui guvern tehnocrat.
„Încetați cu minciunile folosite pentru a vă justifica eșecurile, fuga de răspundere și comportamentul neprincipial. Observ că se rostogolesc în spațiul public o serie de invenții toxice. Ca să fie clar: niciodată nu am formulat vreun acord, nici măcar de principiu, pentru învestirea unui guvern tehnocrat. Am spus public că aceasta ar fi putut fi una dintre soluțiile teoretice constituționale, în funcție de îndeplinirea unor condiții care nu au fost îndeplinite”, a transmis Bolojan.
Ce s-ar fi întâmplat la Cotroceni în cele două runde de consultări
NewsCenter.ro a reconstituit, din discuții cu doi lideri liberali și un lider USR, mecanismul prin care s-a ajuns la ruptura dintre tabăra Nicușor Dan-Tomac-PSD și conducerea PNL pentru investirea unui cabinet de tehnocrați la Palatul Victoria.
Înainte de desemnarea lui Eugen Tomac, partidele au avut cel puțin două runde oficiale de consultări la Cotroceni.
Prima rundă a avut loc pe 18 mai 2026, când președintele Nicușor Dan a discutat timp de mai multe ore cu formațiunile parlamentare. La final, șeful statului a spus că întrebarea centrală adresată partidelor a fost: „Care este majoritatea pe care o propuneți?”. În acea etapă, au fost analizate variante de majoritate parlamentară, guvern minoritar sau formule de coaliție care să evite alegerile anticipate.
A doua etapă decisivă a avut pe 3 iunie 2026, înainte ca Nicușor Dan să-l desemneze pe Eugen Tomac a doua zi.
Potrivit informațiilor obținute de NewsCenter.ro, în această a doua serie de discuții, Nicușor Dan ar fi întrebat partidele din fosta coaliție dacă acceptă varianta unui guvern tehnocrat, cu miniștri tehnocrați. Ilie Bolojan ar fi răspuns că, teoretic, poate fi discutată o asemenea variantă, dar numai dacă este vorba despre un cabinet de tehnocrați reali și despre un guvern tehnocrat în totalitate, la toate ministerele.
De aici ar fi pornit ruptura de interpretare. Nicușor Dan, PSD și Eugen Tomac ar fi reținut mesajul politic esențial: PNL acceptă varianta unui guvern tehnocrat. În schimb, Ilie Bolojan și liderii liberali apropiați lui susțin că acceptul nu a fost niciodată un cec în alb, ci era condiționat de natura reală a cabinetului și de lipsa controlului politic mascat.
Prima discuție Tomac-Bolojan: tehnocrați sau independenți apropiați de PSD?
După desemnarea lui Eugen Tomac, premierul desemnat a început consultările cu partidele. Pe 4 iunie, Ilie Bolojan anunța că urma să aibă o discuție cu Tomac și că liberalii aveau rezerve față de eficiența unui guvern de tehnocrați. Potrivit relatărilor publice, întâlnirea cu Tomac a fost programată pentru luni, 10 iunie, după desemnare.
Potrivit surselor NewsCenter.ro, în prima discuție dintre Tomac și liderii PNL, Ilie Bolojan ar fi transmis că un guvern de tehnocrați nu poate însemna miniștri „doar fără carnet de partid”, dar apropiați de PSD. Pentru liderul liberal, problema nu era doar formală, adică dacă miniștrii erau sau nu membri PSD, ci una de control politic: cine îi propune, cine îi garantează și cui răspund politic după instalarea la Palatul Victoria.
Eugen Tomac și Sorin Grindeanu au interpretat această poziție ca pe o schimbare de atitudine. Chiar și așa, Tomac a continuat negocierile și a încercat să construiască o majoritate parlamentară. El a susținut ulterior că ajunsese la peste 200 de voturi, fără AUR și SOS, dar că îi lipseau voturile PNL pentru a trece pragul de învestire. Reamintim aici că și USR și UDMR au anunțat că nu vor vota guvernul, e adevărat au luat această decizie după ce liberalii au anunțat că nu vor susține cabinetul lui Tomac.
A doua discuție: „tehnocrați vopsiți” și secretarii de stat
În a doua discuție dintre Eugen Tomac și Ilie Bolojan, potrivit informațiilor obținute de NewsCenter.ro, liderul PNL ar fi fost și mai explicit. El ar fi spus că o parte dintre miniștrii propuși sunt „tehnocrați vopsiți”, adică persoane prezentate ca independente, dar cu legături politice evidente, mai ales în zona PSD.
Unul dintre exemplele invocate în discuțiile din PNL a fost Vladimir Ionaș, propus pentru Ministerul Dezvoltării. NewsCenter.ro a arătat că Ionaș a fost consilier parlamentar al lui Viorel Hrebenciuc între 2009 și 2015, iar profilul său public ridica semne de întrebare privind caracterul strict tehnocrat al nominalizării.
În același articol, NewsCenter.ro a arătat că Ionaș scria în 2020 că „alocările bugetare întotdeauna s-au făcut în funcție de culoarea politică și întotdeauna se vor face așa”, formulare sensibilă pentru un potențial ministru al Dezvoltării, instituție care distribuie miliarde către administrațiile locale.
PNL a văzut un guvern PSD cu „tehnocrați vopsiți”, PSD a văzut un cabinet independent
„În această discuție, Ilie Bolojan a ridicat și problema secretarilor de stat, care ar fi urmat să fie o parte dintre ei politici, din partea partidelor care ar fi susținut guvernul în Parlament”, a explicat pentru NewsCenter.ro un lider PNL apropiat de actualul premier demis prin moțiune de cenzură.
Din punctul de vedere al acestei tabere liberale, un cabinet format din miniștri considerați apropiați de PSD și completat ulterior cu secretari de stat politici nu mai era un guvern tehnocrat în totalitate. „Un cabinet format din tehnocrați vopsiți și apropiați de PSD și din secretari de stat PSD nu înseamnă un guvern tehnocrat în totalitate, așa cum a fost înțelegerea”, a punctat liberalul.
De cealaltă parte, PSD și Eugen Tomac au considerat că oferta respecta criteriul cerut: miniștrii nu erau membri de partid și nu proveneau oficial din structurile PSD. Din această perspectivă, Ilie Bolojan ar fi mutat succesiv linia de acceptare: mai întâi guvern tehnocrat, apoi fără apropiați de PSD, apoi fără secretari de stat și prefecți politici.
De aici a apărut disputa publică. Pentru Grindeanu și Tomac, Bolojan a promis o formulă și apoi a refuzat-o. Pentru Bolojan, ceilalți au încercat să prezinte drept „tehnocrat” un cabinet care, în realitate, ar fi fost construit cu influență politică mascată.
