Dosarul centrelor de îngrijiri a bătrânilor din Bihor administrate de Viorel Pașca a produs una dintre cele mai puternice rupturi între perspectiva procurorilor și percepția unei părți a publicului. DIICOT susține că în spatele unei activități prezentate drept umanitare ar fi funcționat un mecanism de exploatare a persoanelor vulnerabile care ar duce la acuzații de grup infracțional organizat și trafic de persoane.
De cealaltă parte, Pașca și susținătorii săi spun că statul a știut de ani de zile situația și că mulți dintre oamenii găzduiți nu aveau altă soluție reală de îngrijire prin urmare aceste acuzații ar fi ridicole.
NewsCenter.ro a apelat în ultimele două zile la specialiști din sistemul privat, la cei din sistemul public și mai ales s-a consultat cu persoane care chiar au întreținut bătrâni atât pe cont propriu, cât și în centre de îngrijire privată și de stat.
În plus, jurnalistul Marian Păvălașc, coordonatorul proiectului NewsCenter.ro a realizat investigații încă din 2016 despre aceste probleme, dar la acel moment marile publicații și chiar ONG-uri nu au fost interesate de modul în care bătrânii sunt folosiți ca o afacere. Spre exemplu, încă din 2016, jurnalistul Marian Păvălașc a scris despre familia Saleno care administra aziluri de bătrâni în Cluj-Napoca și Tunari, județul Ilfov, în scopul de a le prelua bunurile imobiliare. Investigația din 2016 poate fi citită aici.
Astfel de cazuri au devenit celebre doar în 2023, odată cu investigația „Azilele groazei” a fost publicată în 2023 de Centrul de Investigații Media, în parteneriat cu Buletin de București și care a privit apropiați ai Gabrielei Firea. Ancheta a documentat condiții inumane de cazare, abuzuri și nereguli grave în îngrijirea beneficiarilor.
Cele mai importante 4 acuzații aduse lui Viorel Pașca
NewsCenter.ro a analizat cazul centrului de la Dumbrăveni administrat de Viorel Pașca din perspectiva celor mai importante patru probleme evidențiate de ancheta DIICOT.
Publicația nu a evaluat afirmațiile potrivit cărora dosarul ar avea un caracter politic, deoarece, dincolo de speculații și opinii exprimate în spațiul public, nu există până în prezent indicii obiective care să susțină o asemenea ipoteză, cu excepția faptului că azilul funcționa în județul Bihor.
Pentru că suntem o publicație onestă, analiza se concentrează pe aspectele juridice și factuale ale dosarului: acuzațiile privind constituirea unui grup infracțional organizat, traficul de persoane, funcționarea centrului fără autorizațiile prevăzute de lege și suspiciunile de tortură.
Pentru fiecare dintre aceste capete de acuzare sunt prezentate cadrul legal, probele invocate de procurori și implicațiile juridice pe care le pot avea în acest dosar.
Constituirea unui grup infracțional organizat
DIICOT îi acuză pe Viorel Pașca și pe mai mulți membri ai familiei sale că ar fi făcut parte dintr-un grup organizat care a exploatat persoane vulnerabile sub paravanul unei activități umanitare. Acuzațiile vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.
După 24 de ore de arest preventiv, Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, soția acestuia și cei trei fii ai lor au fost eliberați. Tribunalul București a decis joi, 2 iulie, că ei pot fi cercetați sub control judiciar; nu este nevoie de arestarea acestora. Decizia instanței nu este definitivă.
Art. 367 din Codul penal definește grupul infracțional organizat ca un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă și care acționează coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.
Pro:
Este clar că Viorel Pașca și familia sa știau că nu respectă legislația și că azilul lor, centrul de întreținere a persoanelor cu probleme, funcționează ilegal. „Am fost naiv că chiar am crezut că statul vede că sunt de folos, că aduc un plus, că rezolvam o problemă pe care statul nu o poate rezolva”, a declarat el jurnaliștilor.
Contra:
Apărătorii lui Pașca susțin că el și familia sa nu vizau să obțină sume necuvenite de bani pe care le foloseau în interes personal: de la investiții imobiliare până la mașini și vacanțe scumpe. Procurorii nu au demonstrat acest lucru. Familia Pașca avea un trai relativ modest.
Analiza NewsCenter.ro:
Acuzațiile DIICOT de constituire a unui grup infracțional organizat sunt acuzații duse la maximum, permise de Codul penal în această situație, dar improprii cu situația de față, cel puțin așa cum reiese din datele publicate până acum de DIICOT.
Este adevărat că Art. 367 din Codul penal nu condiționează existența grupului infracțional organizat de obținerea unor foloase personale sau de un stil de viață luxos. Este suficient ca grupul să fie constituit pentru comiterea de infracțiuni, așa cum ne-a explicat un fost procuror. Însă, chiar și așa, procurorii tot trebuie să demonstreze un beneficiu, un avantaj, altfel „orice persoană care trece strada neregulamentar ca să ajute un bătrân căzut pe trotuar, poate fi acuzat că pune în pericol traficul rutier și viața altor persoane”, așa cum ne-a mai explicat fostul magistrat.
Este clar că familia Pașca, chiar dacă acționa fără autorizații, nu acționa ca să aibă un stil de viață luxos, cel puțin procurorii DIICOT nu au demonstrat acest lucru. Banii din seif erau folosiți tot pentru activitatea azilului, așa a explica Pașca, iar procurorii nu au demonstrat că banii erau pentru cheltuieli personale ale familiei Pașca.
Familia Pașca a acționat din naivitate, cunoscând că nu are autorizații, dar nu a acționat pentru îmbogățirea propriilor membri.
Cardurile bătrânilor strânse de familia Pașca și de „angajați” nu înseamnă, prin ele însele, că banii persoanelor cu probleme erau folosiți în interes personal. Viorel Pașca a explicat că pensiile sau veniturile a aproximativ 200 dintre cei 400 de bătrâni ai centrului erau folosite pentru întreținerea acestora.
În plus, veniturile persoanelor erau modeste, ceea ce nu le-ar fi permis, potrivit susținerilor sale, internarea în aziluri acreditate.
Trafic de persoane vulnerabile și controlul asupra veniturilor acestora
Cea mai gravă acuzație este aceea că persoanele cazate în centrele administrate de Pașca ar fi fost exploatate, nu doar îngrijite. Procurorii susțin că victimele erau persoane aflate în situații extreme: bolnavi psihic, persoane fără familie, oameni fără locuință sau fără capacitatea de a se apăra singuri. În această interpretare, activitatea nu ar fi fost doar una socială neautorizată, ci o formă de trafic de persoane prin folosirea vulnerabilității lor.
Pro:
La percheziții, DIICOT a ridicat, între altele, 217 carduri bancare, 19 carduri sociale, 409 acte de identitate, registre privind internările și externările, precum și sume importante de bani în numerar. Procurorii susțin că aceste bunuri aparțineau persoanelor vătămate și reprezintă probe relevante pentru anchetă.
Potrivit relatărilor despre referatul DIICOT, procurorii susțin că Pașca ar fi adăpostit ilegal peste 3.300 de persoane de-a lungul timpului în centre fără licență de funcționare. Aceasta este una dintre acuzațiile centrale: imaginea de „bun samaritean” ar fi ascuns, în realitate, o activitate nelegală.
Și mai clar, Viorel Pașca cerea donații, dar nu le explica donatorilor că banii ajungeau la un centru care nu era autorizat, ci la unul asumat pe „persoană fizică”. În acel moment, donatorul, având toate informațiile necesare, putea alege dacă face sau nu donația.
Contra:
Din nou, din informațiile făcute publice până în prezent nu rezultă că procurorii DIICOT au demonstrat că Pașca și membrii familiei lui foloseau banii bătrânilor în interes propriu.
Pensiile bătrânilor și ajutoarele sociale erau, oricum, mult mai mici decât tarifele practicate chiar și de azilurile de stat. Spre exemplu, în 2026, tarifele întâlnite pe piață sunt aproximativ:
- 3.000–4.500 lei/lună – centre cu servicii de bază;
- 4.500–7.000 lei/lună – majoritatea centrelor private;
- 7.000–10.000 lei/lună – centre premium sau pentru persoane dependente;
- 10.000-15.000 lei/lună și peste – centre medicalizate, cu îngrijire permanentă, pentru persoane cu demență sau Alzheimer.
Analiza NewsCenter.ro:
Din perspectiva NewsCenter.ro, infracțiunea de trafic de persoane este greu de înțeles și de susținut în instanță în condițiile în care chiar autoritățile publice aduceau bătrânii la Dumbrăvița pentru a fi îngrijiți de familia Pașca. Chiar și acuzațiile de control financiar și avantaje de pe urma traficului de persoane nu pot fi explicate logic.
DIICOT acuză familia Pașca că ar fi utilizat, din 2020, 12 milioane de lei obținute prin intermediul Asociației Dumnezeu Poartă de Grijă pentru întreținerea bătrânilor în aziluri care nu aveau autorizație.
Însă, doar pentru întreținerea acestor bătrâni, teoretic în condiții mai bune, din iulie până în decembrie, Ministerul Muncii va aloca 19 milioane de lei, așa cum a anunțat ministrul interimar Dragoș Pîslaru. Ministerul Muncii finalizează demersurile pentru promovarea, în cursul săptămânii următoare, a unei hotărâri de Guvern care va asigura alocarea a peste 19 milioane de lei din bugetul de stat către autoritățile administrației publice locale, pentru acoperirea cheltuielilor necesare îngrijirii celor 409 persoane relocate în urma intervenției DIICOT din județul Bihor, până la sfârșitul anului, a anunțat, joi, 2 iulie, Ministerul Muncii.
Cât despre donațiile primite de Viorel Pașca, procurorii trebuie să demonstreze că existența inducerii în eroare, a unui prejudiciu și a legăturii de cauzalitate, în funcție de încadrarea juridică. Cel mai ușor de demonstrat ar fi dacă anchetorii găsesc donatori care se simt prejudiciați.
La fel, și Viorel Pașca trebuie să probeze că donațiile primite nu au fost obținute prin înșelăciune și că a prestat activitățile descrise înainte de solicitarea donațiilor.
În plus, dacă se va ajunge la un proces, donatorii ar avea dreptul să-și exprime un punct de vedere dacă ar fi făcut sau nu donațiile dacă ar fi știut că azilul din Dumbrăvița nu era autorizat.
Lipsa totală a autorizațiilor
În acuzațiile procurorilor DIICOT legate de constituirea unui grup infracțional și trafic de persoane, anchetatorii pleacă mereu de la faptul că azilul administrat de Viorel Pașca nu avea autorizații de funcționare, iar el știa acest lucru, așa cum a și recunoscut.
Pro:
Un cămin pentru persoane vârstnice trebuie să dețină, în principal, licență de funcționare ca serviciu social, acordată de Ministerul Muncii, precum și autorizație sanitară de funcționare emisă de Direcția de Sănătate Publică. În funcție de specificul activității, sunt necesare și autorizația de securitate la incendiu (ISU), avize sanitar-veterinare pentru blocul alimentar, autorizații de mediu (după caz), precum și toate documentele privind funcționarea clădirii. Centrul trebuie să respecte standardele minime de calitate prevăzute de legislația serviciilor sociale, printre care se numără și existența personalului calificat.
Viorel Pașca a recunoscut că nu a avut astfel de autorizații, ba chiar că nu a fost interesat să le obțină.
Contra:
Multe dintre opiniile care îl susțin pe Viorel Pașca fac referire la faptul că bătrânii cazați în Dumbrăvița nu ar fi avut alte variante decât strada. În acest sens, susținătorii arată că mulți bătrâni ajungeau la Dumbrăvița fiind trimiși de unități medicale și de servicii de asistență socială din mai multe județe. Astfel, un azil fără autorizație, care le oferea bătrânilor condiții minime, ar fi fost preferabil abandonării acestora în stradă.
Viorel Pașca a explicat că a aplicat principiul potrivit căruia toate persoanele din azil se aflau în îngrijirea sa personală, așa cum o persoană are grijă de o rudă cu probleme în propria locuință și nu are nevoie de autorizație pentru aceasta.
Analiza NewsCenter.ro:
În general, un azil care funcționează fără autorizații și fără personal calificat nu generează automat răspundere penală. În multe situații, faptele atrag inițial răspundere contravențională și administrativă (amenzi, suspendarea activității, închiderea centrului). Răspunderea penală apare dacă sunt îndeplinite elementele constitutive ale unor infracțiuni prevăzute de Codul penal sau de legi speciale.
Lipsa autorizațiilor nu este, în sine, o infracțiune prevăzută de Codul Penal. Ea reprezintă, în primul rând, o încălcare a legislației privind serviciile sociale și poate conduce la amenzi, închiderea centrului sau alte sancțiuni administrative. Din acest motiv, procurorii DIICOT au încadrat faptele familiei Pașca la trafic de persoane și grup organizat, infracțiuni care sunt și de competența Parchetului AntiMafie.
Însă exercitarea fără drept a unei profesii sau activități (art. 348 Cod penal) rezultată din lipsa autorizațiilor poate fi infracțiune. Asta dacă exista persoane fără drept exercită profesii reglementate (de exemplu, medic, asistent medical, psiholog), iar legea specială prevede că – în anumite condiții – exercitarea fără drept constituie infracțiune, ne-a explicat un avocat.
Potrivit art. 348 din Codul penal, infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală.
Prin urmare, funcționarea unui serviciu social fără licență nu reprezintă, prin ea însăși, infracțiunea prevăzută de art. 348 Cod penal. În mod obișnuit, lipsa licenței atrage sancțiuni administrative sau contravenționale. Răspunderea penală intervine doar dacă sunt întrunite elementele unei infracțiuni distincte, cum ar fi exercitarea fără drept a unei profesii reglementate, rele tratamente, trafic de persoane etc.)
Tortura pacienților și tratamente acordate fără personal specializat
Procurorii DIICOT susțin că pacienții internați în centrul coordonat de Pașca ar fi fost supuși unor tratamente degradante, inclusiv imobilizării și administrării de medicamente fără justificare medicală ori fără supravegherea unor medici specialiști. Anchetatorii verifică și dacă persoane fără pregătirea necesară au efectuat acte cu caracter medical, punând în pericol sănătatea beneficiarilor.
Pro:
Potrivit referatului DIICOT, ancheta se bazează pe un ansamblu de probe care include interceptări telefonice, conversații purtate prin aplicații de mesagerie, declarații ale martorilor și ale foștilor angajați, imagini surprinse în timpul supravegherii tehnice, documente ridicate la percheziții și înscrisuri medicale.
Procurorii susțin că, din discuțiile interceptate, ar rezulta că unii pacienți erau sedați, imobilizați sau supuși unor proceduri fără existența unei evaluări medicale corespunzătoare și fără implicarea unor specialiști autorizați.
De asemenea, în dosar sunt analizate conversații privind administrarea tratamentelor și modul în care erau gestionate urgențele medicale, anchetatorii apreciind că acestea ar indica lipsa personalului calificat și efectuarea unor acte medicale de către persoane fără drept. DIICOT consideră că toate aceste probe trebuie coroborate cu expertizele medico-legale și cu declarațiile victimelor pentru a stabili dacă faptele întrunesc elementele unor infracțiuni precum rele tratamente, tortură sau exercitarea fără drept a unor activități medicale. Mențiunile reprezintă acuzațiile formulate de procurori, urmând să fie analizate de instanță.
Contra:
Viorel Pașca respinge acuzațiile procurorilor și susține că activitatea sa a avut un scop exclusiv umanitar. „Nu e adevărat ce se spune acolo”, a declarat acesta la ieșirea din instanță, negând că pacienții ar fi fost supuși unor tratamente abuzive.
Totodată, Pașca afirmă că este „mândru de ce am făcut, am conștiința împăcată” și susține că persoanele aflate în grija sa primeau condiții mai bune decât cele din care proveneau. El a mai declarat că a cerut în repetate rânduri autorităților să preia bolnavii dacă apreciau că activitatea sa era ilegală: „Dacă ceea ce fac eu considerați că nu este în regulă, veniți și preluați bolnavii”.
Analiza NewsCenter.ro:
Un azil de bătrâni trebuie să aibă personal calificat pentru îngrijirea și supravegherea beneficiarilor. Standardele prevăd existența asistenților medicali, a infirmierilor și a îngrijitorilor, precum și a unui asistent social. În funcție de nevoile rezidenților, serviciile medicale trebuie asigurate și de un medic, iar actele medicale și administrarea tratamentelor pot fi efectuate doar de personal autorizat.
Faptul că bătrânii nu aveau îngrijire medicală specializată, deși centrul din Dumbrăvița era prezentat și ca azil, poate fi încadrat ca exercitarea fără drept a unei profesii sau activități.
Alte infracțiuni de care poate fi acuzat Pașca sunt înșelăciunea și vătămarea corporală.
Pentru faptul că azilul său nu avea autorizații, iar donatorii și pacienții ori rudele acestora nu cunoșteau acest lucru, Pașca poate fi acuzat de înșelăciune. Înșelăciunea este reglementată de art. 244 din Codul penal și prevede inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul obținerii unui folos patrimonial injust, dacă s-a produs o pagubă.
Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda penală.
Cât despre vătămarea corporală din culpă, aceasta este prevăzută de art. 196 din Codul penal. Infracțiunea constă în producerea, din culpă (neglijență, imprudență sau nerespectarea obligațiilor legale), a unei vătămări corporale.
Pedepsele diferă în funcție de gravitatea leziunilor și de împrejurările producerii faptei: închisoare de la 3 luni la un an sau amendă.
Funcționarea fără autorizații și înșelăciunea sunt fapte care ar fi putut fi cercetate de un parchet local și nu ar fi avut nevoie de desfășurarea de forță a DIICOT. Reamintim că conducerea centrală a DIICOT este formată din: Codrin-Horațiu Miron – procuror-șef al DIICOT, Alex-Florin Florența – procuror-șef adjunct și Claudia-Ionela Curelaru – procuror-șef adjunct.
