Ministerul Afacerilor Externe a atacat condamnarea la trei ani și o lună de închisoare primită de Lavinia-Daniela Păune, fosta angajată care a recunoscut că a modificat timp de aproape 15 ani statele de salarii și documentele bancare ale instituției. MAE consideră pedeapsa prea blândă și reproșează că nu au fost cercetate toate posibilele infracțiuni, iar prejudiciul nu a fost recuperat.
Ministerul Afacerilor Externe a declarat apel împotriva sentinței prin care Tribunalul București a condamnat-o pe Lavinia-Daniela Păune la trei ani și o lună de închisoare cu executare. Instituția, constituită parte civilă, figurează cu două declarații de apel, depuse pe 7 și 12 august 2026.
Dosarul a fost înregistrat la 28 august 2026 la Secția a II-a penală a Curții de Apel București, sub numărul 24988/3/2026, cu numărul vechi 3237/2026. Primul termen a fost stabilit pentru 9 octombrie 2026, ora 9:00, la completul S2 C 20 A. MAE este apelant-parte civilă, iar Păune are calitatea de intimat-inculpat.
Apelul vizează sentința penală nr. 1018 din 23 iulie 2026, prin care Tribunalul București a acceptat acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de Păune cu Direcția Națională Anticorupție. Dosarul de urmărire penală al DNA are numărul 5741/160/P/2024.
Pedeapsă cu închisoarea timp de trei ani
Sentința cuprinde pedepse de doi ani și nouă luni pentru complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, nouă luni pentru fals intelectual și trei luni pentru uz de fals. După aplicarea sporului obligatoriu, pedeapsa rezultantă este de trei ani și o lună. Instanța i-a interzis, de asemenea, timp de patru ani, să ocupe funcții care presupun exercitarea autorității de stat.
Judecătorul a reținut că, din mai 2009 până în aprilie 2024, Păune a folosit accesul la sistemul informatic și experiența acumulată în salarizarea personalului MAE pentru a modifica 176 de state lunare de plată. În documentele oficiale erau majorate artificial indemnizațiile de concediu și diminuate drepturile de misiune, precum și anumite indemnizații de hrană, locuință sau pentru copii.
Diferențele create deveneau aparent drepturi salariale și erau preluate în documentele de verificare, ordonanțare și plată. Actele păreau regulate, astfel că funcționarii și ordonatorii de credite le-au aprobat fără să cunoască falsificarea, a constatat instanța.
Păune modifica și borderourile transmise băncilor, în care introducea conturile sale, ale concubinului și ale fiului acestuia, deși ultimii doi nu fuseseră niciodată angajați ai MAE. Tribunalul a reținut 538 de acte materiale de fals intelectual și 538 de acte materiale de uz de fals.
Raportul tehnico-științific arată că în cele trei conturi au ajuns nelegal 7.176.957 de lei. Concubinul inculpatei a primit 3.259.997 de lei, fiul acestuia – 2.206.390 de lei, iar Păune – 1.710.570 de lei peste veniturile salariale cuvenite. MAE a mai plătit nejustificat impozite și contribuții de 1.235.071 de lei. Prejudiciul total calculat este de 8.412.028 de lei.
MAE a cerut respingerea acordului
În fața Tribunalului București, MAE a solicitat respingerea acordului, considerând pedeapsa prea blândă și ancheta incompletă. Ministerul a susținut că trebuiau cercetate și posibile infracțiuni de fraudă informatică, fals informatic și alterarea integrității datelor. A mai invocat lipsa circumstanțelor agravante, separarea anchetei privind ceilalți doi beneficiari și faptul că Păune nu achitase nici măcar o parte din prejudiciu.
Tribunalul a respins argumentele, explicând că acordul nu poate fi desființat numai pentru că nu îi privește pe toți suspecții sau toate faptele care ar putea fi cercetate. Investigațiile referitoare la alte persoane și posibile infracțiuni pot continua separat.
Deși a recunoscut valoarea ridicată a prejudiciului, judecătorul a considerat că pedeapsa negociată nu este „nejustificat de blândă”. Instanța a avut în vedere vârsta și nivelul de educație ale inculpatei, lipsa antecedentelor penale și cooperarea cu anchetatorii. A subliniat și că pedeapsa va fi executată efectiv, nu suspendată.
Acțiunea civilă a MAE a rămas nesoluționată, deoarece nu a existat o tranzacție sau un acord de mediere. Sechestrul asupra imobilului și conturilor inculpatei a fost menținut pentru garantarea recuperării pagubei. Curtea de Apel București va decide dacă pedeapsa și acordul acceptat de prima instanță rămân neschimbate.
Cum transforma banii ministerului în salarii fictive
Schema folosită de Păune exploata diferențele dintre drepturile personalului aflat în misiune în străinătate și cele ale angajaților aflați în concediu. Când un diplomat era plecat în misiune și nu primea salariu în lei în România, fosta angajată îl introducea în programul de salarizare ca fiind în concediu de odihnă. Sistemul genera astfel artificial un venit salarial și contribuțiile aferente.
Pentru a ascunde diferențele, Păune majora în statele lunare totalul indemnizațiilor de concediu și diminua cu valori apropiate drepturile de misiune. În anumite luni a redus și totalurile indemnizațiilor de hrană, locuință sau pentru copiii personalului diplomatic. Modificările erau făcute la valorile generale, astfel încât documentele să păstreze aparența unor calcule salariale normale.
Sumele fictive erau apoi preluate în actele folosite la lichidarea, ordonanțarea și plata salariilor. Documentele ajungeau la funcționarii care acordau viza de legalitate și la ordonatorii de credite, care le aprobau fără să știe că valorile inițiale fuseseră falsificate.
În etapa următoare, Păune intervenea asupra borderourilor trimise băncilor. Introducea numele și conturile sale, ale concubinului Nicolae Bușcă și ale fiului acestuia, Alin-Dănuț Bușcă, alături de sumele ce urmau să fie virate. Cei doi bărbați apăreau astfel ca beneficiari ai unor drepturi salariale, deși nu lucraseră niciodată în MAE.
Operațiunile au fost repetate aproape lunar. Concubinul a primit bani prin 164 de state salariale modificate, fiul acestuia prin 106, iar Păune a încasat suplimentar în baza a 140 de state de plată. Banii au fost folosiți pentru rate bancare, automobile, terenuri, construirea unei case, vacanțe și cheltuieli curente. Schema a funcționat deoarece Păune cunoștea atât programul informatic, cât și întregul circuit de verificare și plată a salariilor.
