Indemnizația creată pentru militarii care și-au riscat viața în Irak și Afganistan a ajuns să fie acordată unui număr de peste 30.000 de persoane, deși doar 17.000 au fost în misiunile de război din cele două state. Ba chiar, numărul veteranilor a crescut cu 4.000 și după ce România, împreună cu aliații, au părăsit Afganistanul în 2021. Sindicatul „Diamantul” susține că sistemul de recompense a fost pervetit. Motivul, un veteran pe front primește după pensionare o recompensa de 1.000 de lei pe lună. Prima neimpozabilă este obținută acum și de militarii care acumulează 120 de zile în misiuni externe desfășurate în țări fără conflicte armate.
Sistemul creat pentru recompensarea militarilor care și-au riscat viața în teatrele de operații din Irak și Afganistan a ajuns să acopere peste 30.700 de persoane. Dintre acestea, 14.609 sunt încă în activitate, iar 16.128 au trecut în rezervă sau retragere și primesc indemnizația lunară de veteran. Armata Română susține că a avut doar 17.000 de militari trimiși în Irak și Afganistan, dar are 30.000 de veterani de război, așa cum reiese din datele oficiale ale Ministerului Apărării Naționale (MApN).
Sindicatul „Diamantul” susține pentru NewsCenter.ro că mecanismul a fost denaturat, deoarece pragul legal de 120 de zile poate fi atins printr-o singură misiune de patru luni. Datele Ministerului Apărării confirmă amploarea sistemului.
Teoreric, Armata Română are 30.000 de veterani pe câmpul de luptă
Un mecanism de recompensare construit pentru militarii care acceptau să-și pună viața în pericol în Afganistan, Irak și în alte teatre de conflict a ajuns, în 2026, la peste 30.000 de beneficiari numai în evidențele Ministerului Apărării Naționale.
Potrivit unui răspuns transmis Sindicatului „Diamantul”, în România există în prezent 30.737 de persoane cărora le-a fost conferită calitatea de „Veteran din teatrele de operații”.
Cifra trebuie însă împărțită în două categorii. 14.609 sunt militari aflați în activitate, care primesc suma forfetară prevăzută de lege, iar 16.128 sunt persoane trecute în rezervă sau retragere, beneficiare ale indemnizației lunare de 1.000 de lei.
Raportată la efectivul de aproximativ 70.000 de militari activi, cifra înseamnă că aproximativ unul din cinci militari români aflați în serviciu este deja veteran din teatrele de operații. Procentul este de circa 20,9%.
De la aproximativ 26.770 la 30.737 de veterani după retragerea din Afganistan
Pentru iulie 2021, o situație publicată în spațiul sindical menționa 15.640 de beneficiari activi ai sumei forfetare și 4.020 de beneficiari din rezervă, în total 19.660 de persoane.
Cifra nu provine însă dintr-o situație oficială MApN publicată integral și poate desemna numai persoanele plătite în luna respectivă, nu totalul celor care aveau juridic titlul de veteran.
Primul reper oficial clar identificat apare într-un punct de vedere transmis de Guvern Parlamentului în mai 2022. Executivul arăta atunci că 26.770 de veterani din teatrele de operații beneficiau de prevederile Legii nr. 168/2020.
În iulie 2026, numărul comunicat de MApN ajunsese la 30.737. Creșterea demonstrabilă față de mai 2022 este, așadar, de 3.967 de persoane, respectiv aproape 15%.
Este vorba așadar despre aproape 4.000 de miliatri care au căpătat statut de veteran după retragerea din Afganistan, din 2021.
„Creșterea nu înseamnă nici că toate cele 3.967 de persoane au executat integral misiunea după mai 2022. Pot exista militari care participaseră anterior, dar ale căror perioade au fost recunoscute, cumulate sau procesate administrativ ulterior”, ne-a explicat un reprezentant al Ministerului Apărării Naționale.
Misiuni mai puține și contingente mai mici după Afganistan
România a trimis, timp de aproape două decenii, contingente importante în Irak și Afganistan. Numai în operația „Iraqi Freedom”, desfășurată între 2003 și 2009, Armata Română a avut 12 rotații, prin care au trecut peste 8.400 de militari, potrivit cronologiei oficiale a MApN.
Afganistanul a reprezentat principalul teatru de operații al militarilor români până la retragerea din 2021. Participarea a inclus batalioane de infanterie, forțe speciale, poliție militară, instructori, personal medical, logistic și de stat-major. A fost și misiunea în care România a înregistrat cele mai multe pierderi umane dintre operațiile militare desfășurate după 1989.
După retragerea din Afganistan, dimensiunea prezenței externe s-a redus substanțial. În septembrie 2023, MApN anunța că aproximativ 850 de militari români erau dislocați în misiuni internaționale, în contingente, funcții individuale și posturi. Ministerul preciza însă că peste 40.000 de militari acumulaseră, în ultimele două decenii, experiență în misiuni internaționale.
După 2022, militarii români au fost trimiși în principal în:
- Bosnia și Herțegovina, în operația EUFOR Althea;
- Kosovo, în misiunea NATO KFOR;
- Polonia, în structurile NATO de pe flancul estic;
- Bulgaria, Slovacia și Lituania, în structuri și misiuni aliate;
- Republica Centrafricană, în misiuni europene de instruire și asistență;
- Irak, în activități de instruire și consiliere;
- Marea Mediterană, în grupări navale NATO;
- misiuni individuale, de stat-major, observare, legătură sau instruire.
În noiembrie 2023, România avea peste 400 de militari în Bosnia și Herțegovina. Tot atunci, două companii însumând aproape 300 de militari fuseseră dislocate în Kosovo și Bosnia.
Pentru 2025, MApN menționa efective în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Republica Centrafricană și Marea Mediterană. Misiunile rămân importante și pot presupune riscuri reale, dar amploarea lor este mult mai redusă decât cea a participării României în Afganistan.
Critica Sindicatului „Diamantul”: recompensa ar fi fost transformată într-un beneficiu de masă
Pornind de la răspunsul MApN, reprezentanții Sindicatului „Diamantul” susțin că un mecanism justificat inițial prin riscurile asumate în teatre de război a fost extins până la transformarea sa într-un beneficiu aproape obișnuit de carieră.
Critica vizează în primul rând pragul de 120 de zile. Potrivit interpretării sindicatului, instituțiile ar putea organiza rotații de aproximativ patru luni, suficient cât participantul să obțină statutul de veteran și drepturile financiare aferente.
Sindicatul compară această situație cu experiența personalului care a executat, în trecut, misiuni externe timp de mai mulți ani și consideră disproporționată acordarea aceluiași statut după o singură rotație de patru luni.
În opinia reprezentanților „Diamantul”, legea poate să fi urmărit un scop legitim la început, însă sistemul ar fi fost denaturat pe măsură ce recompensa a devenit accesibilă unui număr tot mai mare de angajați. Perspectiva exprimată este că interesul pentru prinderea unei rotații externe nu mai este legat exclusiv de experiența profesională sau de misiunea militară, ci și de obținerea unui avantaj financiar pe termen lung.
Aproximativ unul din opt pensionari militari este veteran
În aceeași lună, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării avea în plată 88.851 de beneficiari de pensii militare de stat. Totalul include pensiile militarilor, pensiile magistraților militari și pensiile de urmaș.
Dintre cei 16.128 de veterani care primesc indemnizația de 1.000 de lei, 10.949 beneficiază și de pensie militară de stat.
Raportarea relevantă este între cei 88.851 de beneficiari ai sistemului militar de pensii și cei 10.949 care primesc atât pensie militară, cât și indemnizație de veteran.
Rezultatul: aproximativ 12,3% dintre beneficiarii pensiilor militare sunt și veterani din teatrele de operații, echivalentul unui veteran la puțin peste opt pensionari.
Mai există o categorie de 5.179 de veterani trecuți în rezervă sau retragere care primesc indemnizația de 1.000 de lei, dar care nu apar ca beneficiari ai unei pensii militare de stat. Cel mai probabil, aici intră rezerviști care nu au încă deschis dreptul la pensie militară sau persoane aflate în alte situații juridice.
Cum se dobândește titlul de veteran: 120 de zile în străinătate
Legea nr. 168/2020 stabilește că personalul participant la acțiuni militare, misiuni și operații desfășurate în teatre de operații sau zone de misiuni timp de cel puțin 120 de zile, neîntrerupt sau cumulativ, dobândește calitatea de „Veteran din teatrele de operații”.
Cele 120 de zile înseamnă aproximativ patru luni. Pragul poate fi atins într-o singură misiune sau prin cumularea mai multor perioade.
Legea nu limitează statutul la militarii care au participat nemijlocit la lupte și nici la cei care au stat ani întregi în Afganistan ori Irak. Beneficiarii pot proveni din diferite structuri participante la misiune: unități de manevră, comandamente, logistică, comunicații, informații, personal medical sau de legătură.
Ce bani primesc veteranii
Veteranul aflat în activitate beneficiază de o sumă forfetară lunară neimpozabilă. Legea o raportează la salariul minim, însă răspunsul MApN arată că suma plătită este de 575 de lei, nivelul fiind menținut prin actele fiscal-bugetare adoptate succesiv de Guvern.
După trecerea în rezervă sau retragere, veteranul primește o indemnizație lunară neimpozabilă de 1.000 de lei. Aceasta este distinctă de pensia militară și poate fi cumulată cu ea.
Documentul transmis Sindicatului „Diamantul” mai arată că, în 2022, indemnizațiile și sumele forfetare au fost păstrate la nivelul din decembrie 2021. Pentru 2023, plafonarea s-a raportat la decembrie 2022, pentru 2024 la decembrie 2023, pentru 2025 la noiembrie 2024, iar pentru 2026 la decembrie 2025.
Guvernele au blocat astfel majorarea automată a acestor drepturi prin acte fiscal-bugetare anuale.
În martie 2024, OUG nr. 31/2024 a introdus în lege formularea potrivit căreia indemnizația de 1.000 de lei este „indexabilă anual cu rata inflației”. Casa de Pensii Sectorială a MApN a apreciat însă că indexarea nu putea fi aplicată imediat, deoarece actul normativ nu preciza suficient de clar data de referință și anul pentru care trebuia calculată inflația.
În consecință, Ministerul a menținut drepturile la nivelul anterior, invocând și actele derogatorii prin care Guvernul a plafonat cheltuielile bugetare.
