În 2020, Apa Nova și-a asumat să finalizeze până în 2023 mai multe bazine de retenție a apelor pluviale, menite să reducă riscul inundării Bucureștiului în timpul ploilor torențiale. După inundațiile produse pe 30 iunie, care au afectat mai multe zone ale Capitalei, compania susține că aceste rezervoare nu sunt încă finalizate, însă investițiile sunt în derulare. Potrivit Apa Nova, întârzierile au fost cauzate de obținerea cu întârziere a avizelor și autorizațiilor de construire emise de Primăria Capitalei.
Ploaia torențială care a paralizat Bucureștiul pe 30 iunie 2026 nu a fost un eveniment imposibil de anticipat. Încă din 2019, un master plan aprobat de Consiliul General avertiza că rețeaua de canalizare nu poate face față precipitațiilor extreme și indica investițiile necesare pentru evitarea inundațiilor, anunță Fanatik.ro. Acest master plan a stat la baza motivului pentru care Primăria Capitalei a prelungit până în 2037 contractul de delegare a serviciului de canalizare către Apa Nova, companie deținută de grupul francez Veolia.
Soluția pentru ca Bucureștiul să nu fie inundat de propria canalizare
Apa Nova își asuma astfel ca până în 2037 să investească 370 de milioane de euro. Cu o parte din acești bani, într-o primă parte a investiției, compania trebuia să realizeze chiar bazine de retenție a apelor pluviale în cazul unor ploi foarte puternice cum au fost cele din 30 iunie. Acest document impunea o schimbare de strategie a canalizării orașului și diferențierea între canalizarea menajeră și cea de ape pluviale tocmai pentru a preîntâmpina inundarea orașului.
În plus, era nevoie de un nou plan de investiții pentru că populația Capitalei urma să crească la peste 2 milioane de locuitori, iar actualul sistem a fost proiectat pentru un milion de locuitori. În plus, în momentul proiectării rețelei de canalizare, Bucureștiul avea 5.000 de hectare de teren betonat și la acel moment era la 20.000 de hectare.
„Rețeaua veche a fost dimensionată pentru ploi cu frecvența de calcul 1/1 an, adică pentru un eveniment care statistic se produce o dată pe an. Normativul tehnic NP 133/2013 impune, pentru orașele cu peste 100.000 de locuitori, dimensionarea la frecvența 1/10 ani”, se precizează Masterplanul constată explicit că sistemul existent poate gestiona, cel mult, un eveniment pluvial cu frecvența de 1 la 5 ani. Orice ploaie mai intensă depășește capacitatea rețelei și produce inundații”, mai scrie în document.
93% din canalizare e și pentru apa menajeră și pentru apa de ploaie
Mai mult: nivelul infiltrațiilor din pânza freatică în rețeaua de canalizare reprezintă circa 35% din debitul total colectat. Asta înseamnă că, pe timp uscat, colectoarele sunt deja parțial ocupate de apă subterană. Când vine ploaia, nu mai există rezervă de capacitate. „Colectoarele principale sunt lungi, au pantă relativ mică și pe alocuri un grad de depozite istorice semnificativ, viteza de curgere pe timp uscat scăzând sub pragul minim de autocurățare de 0,7 m/s – adică intră în ploaie deja parțial colmatate. La acestea se adaugă problema nisipului folosit la deszăpezire, care ajunge în canalizare, blochează gurile de scurgere și distruge rotoarele pompelor”, se precizează în document.
Masterplanul mai constată că 93% din cei 2.380 de kilometri de rețea de canalizare ai Bucureștiului funcționează în sistem unitar – adică apa menajeră și apa pluvială merg pe același colector. Când vine o ploaie torențială, colectoarele se saturează în câteva minute și refulează la suprafață. Doar 7% din rețea funcționează în sistem separativ, în care apa de ploaie are un circuit distinct față de apele uzate menajere.
Ce trebuia construit și nu s-a realizat
Cu șaspte ani înainte ca ploaia torențială din 30 iunie 2026 să transforme din nou străzile Capitalei în râuri, specialiștii care au elaborat Master Planul serviciului de apă și canalizare stabiliseră deja soluțiile. Documentul aprobat de Consiliul General prevedea nouă investiții prioritare, ce trebuiau realizate până în 2023, în punctele cele mai vulnerabile ale rețelei.
Erau propuse bazine de retenție și colectoare noi în cele mai vulnerabile zone ale Capitalei: Parcul Izvor (11.000 metri cubi), Parcul Operei (15.000 metri cubi), zona Slobozia – Parc Carol (două bazine de 2.500 și 6.800 metri cubi), Calea Giulești (9.000 metri cubi), Nerva Traian (5.000 metri cubi), Parcul Național – Arena Națională (16.000 metri cubi), precum și modernizarea sistemelor de colectare și a bazinelor existente din pasajele Mărășești, Lujerului, Jiului, Victoriei și Unirii.
În etapele următoare, planul prevedea încă aproximativ 25 de bazine de retenție în întreaga Capitală, investiții în cartiere precum Henri Coandă, Chitila, Ghencea și Berceni, precum și utilizarea Lacului Văcărești și a unui polder la Bălăceanca pentru stocarea apelor pluviale. Scopul tuturor acestor lucrări era simplu: preluarea debitelor produse de ploile extreme înainte ca rețeaua de canalizare să cedeze și să inunde Bucureștiul.
Ce spune Apa Nova
În ceea ce investițiile realizate de Apa Nova, reprezentanții companiei ne-au transmis că au investit deja o mare parte din suma de 370 de milioane de euro asumată în acordul cu administrația Capitalei.
„În septembrie 2020, Actual adițional numărul 11 la Contractul de Concesiune prevedea un program de investiții de 367,91 milioane de euro, din care 230,9 milioane euro alocați pentru Noul Program Investițional Obligatoriu (NPIO), cu o durată de implementare de 11 ani (până în 2031) și diferența de 136,1 milioane euro pentru alte proiecte în legătură cu infrastructură de apă și canalizare în decurs de 17 ani (până în 2037)”, ne-au transmis reprezentanții Apa Nova. „De la începutul programului, din septembrie 2020 până în iunie 2026, s-a realizat peste 57% din bugetul total investițional”, mai punctează compania în datele transmise pentru fanitik.ro.
În ceea ce privește bazinele colectoare, compania recunoaște că sunt întârzieri, dar dă vina pe administrația locală. „În cadrul programului NPIO, Apa Nova și-a asumat execuția a două bazine de retenție, unul la Lunca Cetății și unul la Tineretului. La bazinul de la Lunca Cetății, din sectorul 3, este finalizată execuția și s-au început lucrările la rețeaua de canalizare. La bazinul din zona Tineretului au început lucrările de execuție. Menționăm că pentru ambele bazine, perioada de autorizare a lucrărilor de proiectare și construcție a durat 3 ani, din motive independente de Apa Nova”, se precizează în datele oferite de Apa Nova.
„Din Masterplanul aprobat în 2019, mai sunt în atenție încă trei bazine de retenție, unul în zona Parcului Carol, care este în stadiu de studiu de fezabilitate, și încă două (la Izvor și la Operă), pentru care este necesară elaborarea unor studii de fezabilitate complexe, având în vedere amplasamentele propuse”, mai adaugă managementul companiei.
Nu doar Apa Nova trebuia să investească
Estimarea totală a investiției necesare pentru sistemul de canalizare era de circa 1,322 miliarde de euro. Apa Nova trebuia să pună la bătaie 370 de milioane de euro, dar restul sumei urma să fie asigurată de administrația locală și centrală. Master Planul serviciului de alimentare cu apă și canalizare al Municipiului București estima că modernizarea completă a sistemului de canalizare necesită investiții totale de aproximativ 1,322 miliarde de euro pe o perioadă de aproape 30 de ani.
Din această sumă, prin Actul adițional nr. 11 la Contractul de concesiune, Apa Nova și-a asumat investiții de 367,91 milioane de euro, dintre care 230,9 milioane de euro reprezentau Noul Program Investițional Obligatoriu (NPIO). Diferența de aproape 954 milioane de euro nu era prevăzută ca obligație contractuală a concesionarului, urmând să fie acoperită etapizat prin investiții viitoare introduse în contractul de concesiune, proiecte ale Municipiului București, finanțări din fonduri europene și alte surse publice de finanțare, pe măsura implementării etapelor succesive ale Master Planului.
Ce spune primarul Ciprian Ciucu
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, susține că inundațiile produse după ploile torențiale nu mai pot fi tratate ca evenimente excepționale și că Bucureștiul trebuie să investească urgent în infrastructura de preluare a apelor pluviale. Într-o postare publicată pe Facebook, edilul afirmă că „actuala infrastructură de canalizare și de preluare a apelor pluviale are multe limite: nu a fost proiectată pentru astfel de fenomene meteorologice. În doar câteva ore, cantitatea medie de precipitații care s-a descărcat pe suprafața Municipiului București a fost de 69,90 l/mp în aproximativ 10 ore”, adăugând că orașul a devenit în proporție de aproximativ 75% impermeabil din cauza dezvoltării urbane.
În opinia sa, răspunsul nu este găsirea unor vinovați, ci accelerarea investițiilor: „Ce este de făcut? Pe scurt, investiții. Mai detaliat, avem «mapate» vulnerabilitățile și știm unde să intervenim! Este nevoie de bazine, bazine, bazine. În loc să scoatem apa pe stradă, cum se întâmplă acum, trebuie să construim în amonte două bazine de retenție mari, care să descarce treptat apa în Râul Dâmbovița și să o rețină pentru perioadele secetoase”. Ciucu afirmă că Primăria Capitalei și Apa Nova au deja un plan de investiții și că sunt în lucru proiecte pentru bazine de retenție în zona Parcului Carol, Tineretului–Văcărești și Lunca Cetății, concluzionând că acestea reprezintă „soluțiile realiste pentru a limita riscurile de inundație în București”.
Canalizarea, o afacere profitabilă pentru Apa Nova
Apa Nova București SA, concesionarul rețelei de apă și canalizare a Capitalei, controlat 73,69% de grupul francez Veolia Eau – Compagnie Générale des Eaux, a raportat pentru 2025 un profit net de doar 27,5 milioane lei – o scădere de 78% față de cei 122,8 milioane lei din 2024. Paradoxul este evident: cifra de afaceri a crescut cu 6%, la 1,45 miliarde lei.
523,5 milioane lei (peste 100 de milioane de euro) este profit net cumulat în 6 ani din 2020 și până acum.
Dosarul DNA pentru Apa Nova: faptele s-au prescris, contractul a rămas
În septembrie 2015, DNA Ploiești i-a reținut pe omul de afaceri Ovidiu Semenescu – reprezentant neoficial al Veolia în România -, pe fostul trezorier PNL Vlad Moisescu și pe Costin Berevoianu, consilier al primarului Sorin Oprescu. Moisescu facilitase, în perioada 2008–2015, emiterea unor hotărâri de consiliu și încheierea a peste 11 acte adiționale la contractul de concesiune, prin asigurarea votului unor consilieri din Consiliul General, vizând majorări de tarife, treceri de imobile și alte avantaje pentru Apa Nova.
Mecanismul era simplu: la fiecare aprobare în CGMB a actelor adiționale care stăteau la baza majorărilor de tarif, se efectuau plăți către societăți controlate de Semenescu. Iar în perioada ianuarie-aprilie 2011, Moisescu s-a asigurat că va fi aprobat un act adițional privind majorări extraordinare ale tarifului, ceea ce a permis Apa Nova să-și crească cifra de afaceri de la 493 de milioane lei la 666 de milioane lei și profitul net de la 85 la 118 milioane lei într-un singur an. În plus, la nivelul Apa Nova fusese instituit un serviciu de securitate format din foști lucrători ai serviciilor de informații care efectuau filaje și interceptări, iar compania a încheiat contract cu o firmă administrată de finul lui Semenescu pentru monitorizarea angajaților.
Dosarul a intrat în anchetă cu sprijinul SRI. Patru ani mai târziu, DNA a clasat cauzele, invocând lipsa de probe, toți cei șase inculpați – inclusiv directorul general francez Bruno Roche — fiind scoși complet de sub urmărire penală. Iar în iulie 2020, majoritate PSD-ALDE din Consiliul General a adoptat prelungirea contractului de concesiune cu Apa Nova cu 12 ani, până în 2037, în pofida opoziției USR și PNL, care cereau mai întâi un audit independent.
