La câteva zile după ce Direcția Națională Anticorupție (DNA) l-a pus sub control judiciar într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit servicii de publicitate și consultanță electorală în schimbul unor demersuri administrative, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a acordat un amplu interviu în podcastul „Cerne și Discerne”, realizat de Mihai Răzvan Moraru.
Timp de peste o oră edilul a vorbit despre starea Bucureștiului, proiectele pierdute prin PNRR, reforma administrației, șantierele care blochează traficul și investițiile necesare pentru modernizarea orașului.
NewsCenter.ro prezintă principalele declarații, grupate pe teme, făcute de Ciprian Ciucu în cadrul podcastul „Cerne și Discerne”, realizat de Mihai Răzvan Moraru și difuzat pe 10 iulie.
„Centrul Bucureștiului a fost abandonat ani la rând”
Una dintre primele teme abordate a fost degradarea centrului istoric și lipsa investițiilor în clădirile de patrimoniu.
Ciucu susține că problemele s-au acumulat timp de zeci de ani, iar cea mai gravă este numărul foarte mare de clădiri încadrate în risc seismic.
„Este una dintre problemele pe care le are Bucureștiul și pe care eu le tratez cu prioritate. Am ajuns aici pentru că în centrul orașului nu s-a mai investit de foarte mult timp. Primarii de sector investesc acolo unde au densitate mare de populație, în cartierele construite în perioada comunistă. Problemele din centru s-au acumulat în timp. Principala problemă este riscul seismic. Avem peste 700 de clădiri încadrate în risc seismic.”
Edilul spune că legislația complică și mai mult situația, deoarece multe imobile nu pot fi renovate înainte de consolidarea structurală.
„Nu poți interveni nici măcar asupra fațadelor dacă vorbim despre o clădire cu risc seismic. Întâi trebuie consolidată și abia după aceea poți face lucrări de reabilitare.”
„Putem consolida doar aproximativ zece clădiri pe an”
Potrivit primarului, lipsa fondurilor reprezintă principalul obstacol.
„Banii Primăriei nu ajung. Nici fondurile Ministerului Dezvoltării nu sunt suficiente. Chiar dacă am atras finanțări suplimentare, tot nu putem merge într-un ritm mai mare. În acest moment putem acționa la aproximativ zece clădiri pe an. Raportat la necesar, este foarte puțin.”
În opinia sa, salvarea centrului Bucureștiului nu poate veni exclusiv din investiții publice.
Planul: bani publici pentru a atrage capital privat
Ciucu afirmă că administrația încearcă să creeze condițiile pentru ca investitorii privați să fie interesați să reabiliteze clădirile istorice.
„Banii publici nu vor fi niciodată suficienți. De aceea trebuie stimulată investiția privată. Trebuie să creezi valoarea unei zone, să regenerezi urban centrul, să investești în spațiul public, în clădirile pe care le deține statul și să creezi o sinergie între investițiile publice și cele private.”
Primarul spune că lucrează la o politică prin care clădirile aflate în administrarea municipalității să fie concesionate pe perioade lungi.
„Vom veni cu o politică de concesiune astfel încât investitorii să poată prelua aceste clădiri pentru perioade suficient de lungi încât să merite să investească în ele. Nu putem simplifica legea autorizării, dar putem crea mecanisme prin care administrația să ofere asistență și să accelereze procedurile.”
Scopul, spune edilul, este transformarea patrimoniului nefolosit în active economice.
„Ținta este să transformăm aceste clădiri din pasive, în care doar bagi bani, în active care produc venituri. Pot deveni hoteluri boutique, librării, cafenele sau alte spații care aduc viață în centrul orașului. Dar vorbim despre un proces care va dura peste zece ani.”
Bucureștiul a pierdut milioane de lei din PNRR
Una dintre cele mai dure afirmații făcute de Ciprian Ciucu vizează proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Primarul afirmă că o parte importantă a fondurilor europene nu mai poate fi recuperată.
„În ceea ce privește proiectele din PNRR, cele mai multe sunt pierdute. Riscul de dezangajare este deja foarte mare și doar o minune ar mai putea împiedica pierderea lor.”
Întrebat despre valoarea proiectelor aflate în pericol, acesta a oferit și o cifră.
„Vorbim despre aproximativ 190 de milioane de lei, dintre care aproape 150 de milioane reprezintă finanțare nerambursabilă.”
Banii urmau să fie folosiți pentru sistemul de management al traficului, proiecte de mobilitate urbană, microbuze electrice și consolidarea clădirilor cu risc seismic.
„Problema a fost lipsa capacității administrative”
În opinia lui Ciprian Ciucu, proiectele nu au fost pierdute din lipsă de bani, ci din cauza blocajelor din interiorul Primăriei Capitalei.
„Lipsa capacității administrative a fost principala problemă. Au existat blocaje între direcții, direcția de investiții nu s-a înțeles cu direcția de fonduri europene sau cu arhitectul-șef. Documentațiile au fost întârziate, licitațiile au fost lansate prea târziu și astfel s-au pierdut banii.”
Edilul spune că încearcă să mute o parte dintre investiții pe alte programe europene și să identifice finanțări rambursabile pentru proiectele care nu mai pot fi susținute din PNRR.
„Bucureștiul are nevoie de aproximativ 50 de miliarde de euro”
După ce a vorbit despre regenerarea centrului Capitalei și proiectele pierdute prin PNRR, Ciprian Ciucu și-a concentrat discursul asupra celei mai mari probleme pe care spune că a descoperit-o după preluarea mandatului: funcționarea aparatului administrativ al Primăriei București.
Edilul susține că adevărata provocare nu este lipsa proiectelor, ci lipsa capacității administrației de a le implementa și rezistența pe care o întâmpină orice încercare de reformă.
Întrebat cât ar costa modernizarea completă a Capitalei, Ciprian Ciucu a avansat o estimare impresionantă.
„Dacă ar trebui să punem orașul complet la punct, doar investițiile, fără funcționare, fără spitale, fără alte cheltuieli curente, vorbim despre aproximativ 50 de miliarde de euro. Poate că suma reală ar fi mai mică, poate 25 de miliarde, dar eu aici includ și cele peste 700 de clădiri cu risc seismic.”
În opinia sa, transformarea Bucureștiului nu poate fi realizată într-un singur mandat.
„Am nevoie de aproximativ zece ani ca să pun orașul la punct. Nu există altă soluție.”
„190 de milioane de lei sunt practic pierduți”
Întrebat despre proiectele finanțate prin PNRR, Ciucu afirmă că majoritatea nu mai pot fi salvate.
„În ceea ce privește proiectele din PNRR, sunt pierdute, practic. Nu toate, dar cele mai multe sunt pierdute. În ceea ce privește riscul de dezangajare, acesta este deja foarte mare și doar o minune ar mai putea opri pierderea banilor. Vorbim despre aproximativ 190 de milioane de lei, dintre care aproape 150 de milioane reprezintă finanțare nerambursabilă.”
Potrivit primarului, fondurile urmau să fie folosite pentru modernizarea sistemului de management al traficului, proiecte de mobilitate, achiziția de microbuze electrice și consolidarea clădirilor cu risc seismic.
El spune că administrația încearcă acum să mute o parte dintre investiții pe alte programe europene.
„Nu am stat degeaba. Am pus echipa să lucreze și o parte dintre proiecte să fie mutate pe Programul Operațional București–Ilfov. Nu toate vor putea fi recuperate, dar sistemul de management al traficului sper că va putea fi salvat măcar parțial. Pentru celelalte am căutat finanțări rambursabile ca să le putem continua.”
„Blocajele au fost create chiar în interiorul Primăriei”
Cea mai dură critică este adresată modului în care funcționează administrația municipală.
„Motivul pentru care s-au pierdut acești bani este lipsa capacității administrative la nivelul Primăriei Municipiului București. Au fost blocaje între departamente. Direcția de Investiții nu s-a înțeles cu Direcția de Fonduri Europene sau cu Arhitectul-Șef. Documentațiile s-au întârziat, licitațiile s-au lansat prea târziu și astfel s-au pierdut finanțările.”
Ciucu afirmă că încearcă să schimbe modul de lucru, însă întâmpină rezistență chiar din interiorul instituției.
„Oamenii sunt foarte demotivați. Sunt specialiști care își trimit unul altuia adrese prin care explică de ce nu se poate face ceva. Am adus oameni competenți și dedicați care încearcă să salveze o parte dintre proiecte, dar cei 190 de milioane de lei din PNRR sunt, practic, pierduți.”
„Prefer să mă înjure oamenii pentru ceea ce fac, nu pentru că nu fac”
Întrebat despre numărul mare de șantiere deschise simultan în București, primarul spune că și-a asumat disconfortul creat în trafic pentru a evita degradarea infrastructurii.
„Mi-am asumat în fața bucureștenilor că nu ne putem permite să nu avem aceste șantiere. Dacă vrei să pui orașul la punct, întâi trebuie să refaci infrastructura. Pe liniile de tramvai nu schimbăm doar șinele, ci înlocuim întreaga rețea de utilități de dedesubt. Nu poți să refaci linia și peste două luni să o spargi din nou pentru o conductă. Prefer să mă înjure oamenii pentru ceea ce fac și nu pentru că nu fac.”
Edilul afirmă că a petrecut luni întregi încercând să obțină finanțările necesare.
„M-am întâlnit de nenumărate ori cu Banca Mondială, cu Banca Europeană de Investiții, cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și cu alte instituții financiare pentru a asigura cofinanțarea proiectelor. Dacă nu faci acest lucru, expiră autorizațiile, expiră avizele și trebuie să iei totul de la zero.”
Reforma Primăriei: „Am 71 de instituții și sute de directori”
Una dintre cele mai ample părți ale interviului este dedicată reorganizării administrației.
Ciucu afirmă că în subordinea Primăriei funcționează zeci de instituții și companii care consumă cea mai mare parte a bugetului.
„Am 71 de instituții în subordine – administrații, companii municipale, asociații. Este o nebunie administrativă. Aproximativ 70% din buget merge către funcționare, iar în anii trecuți procentul a ajuns chiar la 80–90%.”
Obiectivul său este reducerea aparatului administrativ și creșterea eficienței.
„Prefer să am mai puțini oameni, dar mai performanți și mai bine plătiți. Am început reforma administrativă, dar a fost atacată în instanță de sindicate și, în acest moment, este suspendată.”
Edilul oferă și exemple pe care le consideră simbolice pentru birocrația din Primărie.
„Avem încă un departament numit «Euro 2020». Au mai rămas unul sau doi oameni acolo. Avem direcții cu aproape 90 de angajați. M-am întrebat și eu ce fac aceste 90 de persoane. Am găsit sute de directori și am propus o reformă care, deocamdată, este blocată în instanță.”
Potrivit lui Ciucu, reorganizarea are și un scop de control intern.
„Am comasat instituții nu doar pentru eficientizare, ci și pentru ca ele să se controleze reciproc. În momentul în care faci predarea-primirea între două structuri ies la iveală contracte și situații care nu convin unora. Au urmat zeci de procese în instanță. Eu mi-am asumat această reformă și vreau să o duc până la capăt.”
„Dacă nu semnezi de frica DNA, orașul se blochează”. Despre dosarul penal, PNL și viitorul dreptei
Ultima parte a podcastului este dominată de teme politice și administrative. Ciprian Ciucu vorbește despre dosarul DNA în care este cercetat, despre blocajele pe care spune că le provoacă teama funcționarilor de a semna documente, dar și despre viitorul Partidului Național Liberal și relația cu Nicușor Dan.
O altă temă sensibilă este dezvoltarea imobiliară a Capitalei.
Întrebat dacă a avut contacte cu marii dezvoltatori imobiliari, Ciucu respinge categoric ideea că ar avea înțelegeri cu aceștia.
„Nu am nicio treabă cu rechinii imobiliari din București. Se respectă ce au de respectat.”
Totuși, primarul face diferența între dezvoltatorii care respectă regulile și cei care încearcă să obțină avantaje prin presiune asupra administrației.
„Sunt rechini imobiliari și sunt dezvoltatori care sunt absolut de bun-simț și fac proiecte bune. Orașul trebuie să se dezvolte, dar nu în zonele deja sufocate și nu în centrul unde nu mai există spațiu. Dezvoltarea trebuie orientată către fostele platforme industriale și alte zone unde există teren disponibil.”
„Mi-am asumat să semnez”
Una dintre cele mai discutate teme este recepția Pasajului Basarab, investiție care, potrivit primarului, a rămas nerecepționată timp de aproximativ 15 ani.
Întrebat de ce situația a rămas nerezolvată atât de mult timp, Ciucu pune problema pe seama fricii funcționarilor de anchetele penale.
„Pentru că DNA-ul i-a căutat și a ridicat documentele. Și nimeni nu a mai vrut să semneze. Le-a fost frică. Între timp, în lipsa mentenanței, pasajul s-a degradat. Evident că a trebuit să facem pași administrativi care presupun asumarea unor semnături.”
Întrebat dacă nu s-a temut că și el ar putea deveni ținta unei anchete, răspunsul este categoric.
„O să zic și eu ca un gladiator: să vină. Opțiunea mea era să nu fac nimic. Dar dacă nu faci nimic, orașul se degradează. Eu am preferat să deblochez situația, să fac lucrările și apoi să asigur mentenanța, chiar dacă asta presupune să-mi asum niște decizii.”
Primarul spune că administrația nu poate funcționa dacă fiecare decizie este amânată din teama unei anchete.
„Este mai scump să repari peste câțiva ani ceea ce ai lăsat să se degradeze decât să intervii la timp și să-ți asumi responsabilitatea administrativă.”
„Am cerut zece ani pentru București”
Spre finalul podcastului, discuția se mută către viitorul său politic și posibilitatea unui nou mandat.
Ciucu spune că încă din campanie le-a transmis bucureștenilor că transformarea Capitalei nu poate fi realizată într-un singur mandat.
„Eu când am candidat am cerut zece ani ca să pun Bucureștiul la punct.”
Primarul își susține afirmația prin proiectele pe care spune că le-a finalizat deja în administrația locală.
„Se mai uită lumea la ce am lăsat în urmă: câte școli am făcut de la zero, câte școli am consolidat și reabilitat, câte parcuri noi am realizat. Parcul Liniei este cel mai mare parc construit în București după 1989. A început în mandatul meu și în curând va ajunge la aproape 20 de hectare.”
Despre PNL și USR: „O alianță, nu o fuziune”
În plan politic, Ciprian Ciucu spune că vede posibilă o colaborare între PNL și USR, dar nu susține fuziunea celor două formațiuni.
„Văd un pol de dreapta, dar alianță, nu fuziune. Există diferențe între cele două partide și, dacă le unești într-o singură organizație, apar imediat conflicte privind conducerea și reprezentarea.”
Argumentul principal este că cele două partide au electorat diferit.
„Sunt foarte mulți oameni care au încredere în PNL și nu votează USR. La fel, sunt mulți care votează USR și nu ar vota PNL. O alianță permite fiecărui partid să-și păstreze identitatea și electoratul. Fuziunile, de regulă, nu adună voturi; dimpotrivă, pierd din ele.”
„Un partid perfect nu există”
Întrebat când va deveni PNL „un partid curat”, Ciucu evită să promită perfecțiunea.
„Un partid are mii de oameni. Nu poți spune că va fi vreodată complet curat. Important este să existe mecanisme prin care oamenii competenți să fie promovați, iar cei care greșesc să răspundă.”
El vorbește și despre parlamentarii care au ajuns în alte partide, afirmând că există diferențe între oportuniști și politicienii care au schimbat formațiunea din motive de carieră.
„Există oameni care au prins un val politic și au ajuns în Parlament oportunist. Dar există și colegi care nu au avut loc pe liste și au folosit alte vehicule politice. Cu unii dintre ei nu aș avea probleme să colaborez dacă ajută la stabilitatea guvernamentală. Mai există însă și o categorie de oameni care, pur și simplu, nu meritau să ajungă în Parlament.”
Relația cu Nicușor Dan: „De precauție”
Una dintre ultimele întrebări vizează relația pe care PNL ar trebui să o aibă cu președintele Nicușor Dan.
Răspunsul lui Ciprian Ciucu este extrem de scurt, dar sugestiv.
Întrebat ce relație ar trebui să existe între PNL și șeful statului după desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier, edilul răspunde într-un singur cuvânt:
„De precauție.”
Declarația încheie un interviu în care Ciprian Ciucu și-a construit discursul în jurul aceleiași idei: reforma administrației nu poate fi realizată fără asumarea unor decizii dificile, iar Bucureștiul are nevoie de investiții masive și de continuitate administrativă pentru a recupera decalajele acumulate în ultimele decenii.
