Administrația Națională „Apele Române” încearcă astăzi, vineri – 7 august, o operațiune neobișnuită prin care urmărește să redirecționeze o parte din debitul Dunării către Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Patru barje încărcate cu piatră urmează să fie scufundate controlat la intrarea pe brațul Bala, pentru a reduce cantitatea de apă care părăsește Dunărea Veche și a permite unui debit mai mare să ajungă în zona centralei. Miza intervenției este menținerea Unității 2 în funcțiune în zilele următoare și, dacă rezultatele vor fi cele estimate de specialiști, inclusiv în cursul săptămânii viitoare.
Operațiunea are loc într-un moment critic, în care nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă și se apropie de limita tehnică la care alimentarea cu apă a centralei nu mai poate fi realizată în condiții normale. Potrivit datelor Administrației Fluviale a Dunării de Jos, joi, 6 august 2026, nivelul apei la Cernavodă era de minus 216 centimetri, cu doi centimetri mai mic decât în ziua precedentă. Temperatura apei era de 27,5 grade Celsius.
Cotele Dunării continuă să scadă
Prognoza pentru următoarele cinci zile indică o scădere continuă: minus 220 de centimetri după 24 de ore, minus 223 după 48 de ore, minus 226 după 72 de ore, minus 227 după 96 de ore și minus 228 de centimetri după 120 de ore. Datele oficiale confirmă că Dunărea este în scădere la Cernavodă și că nivelul probabil se apropie rapid de zona critică.
Pragul luat în calcul pentru oprirea Unității 2 este de minus 229 de centimetri. La acest nivel, corespunzător unei cote de aproximativ 2,35 metri față de nivelul Mării Baltice în bazinul de aspirație al centralei, Nuclearelectrica ar putea decide oprirea reactorului dacă nu mai poate fi garantată alimentarea în siguranță cu apă.
În lipsa unei intervenții eficiente, prognoza arată că Dunărea va ajunge până marți, 11 august, la numai un centimetru de limita critică. De aceea, fiecare centimetru câștigat prin modificarea distribuției debitului poate însemna ore sau chiar zile suplimentare de funcționare pentru Unitatea 2.
Patru barje vor forma un prag submers
Planul autorităților presupune scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră. Două au fost pregătite în zona în care militarii au intervenit asupra stâncii Pârjoaia, iar alte două au fost aduse de la Galați. Barjele trebuie poziționate la intrarea pe brațul Bala și coborâte pe fundul fluviului, astfel încât să formeze un prag submers.
Operațiunea nu presupune închiderea completă a brațului Bala și nici construirea unui baraj care să iasă la suprafața apei. Barjele vor reduce însă secțiunea prin care o parte din debitul Dunării intră pe acest braț. În același timp, prezența lor pe fundul fluviului ar trebui să modifice direcția și viteza curenților, determinând o cantitate mai mare de apă să continue pe traseul Dunării Vechi către Cernavodă.
Scufundarea se va face controlat, după poziționarea fiecărei barje în punctele stabilite de specialiști. Camerele vidate vor fi deschise sau sparte pentru ca ambarcațiunile să se umple cu apă și să se așeze pe fundul Dunării. Barjele ar urma să fie coborâte câte două, sub supravegherea echipelor tehnice și a scafandrilor.
Operațiune cu riscuri
Intervenția fusese programată inițial pentru miercuri, 5 august, după ora 14:00. Operațiunea a fost amânată după ce specialiștii au constatat că puterea curenților nu permite poziționarea barjelor în condiții de siguranță.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu anunțase miercuri seara reluarea pregătirilor în dimineața zilei de joi. El explica faptul că autoritățile nu doreau ca o operațiune atât de complexă să înceapă prea târziu și să continue după lăsarea întunericului. Activitatea urma să înceapă la ora 8:00, iar momentul efectiv al scufundării trebuia stabilit într-o ședință operativă.
După noile evaluări și pregătiri tehnice, tentativa de redirecționare a debitului este prevăzută pentru vineri. Autoritățile trebuie să țină cont atât de puterea curenților, cât și de poziționarea precisă a barjelor. O abatere de la amplasamentul stabilit ar putea reduce eficiența pragului și ar putea crea probleme pentru navigație.
Apele Române speră să câștige până la 10-12 centimetri
Obiectivul anunțat de specialiști este obținerea unei creșteri de până la 10–12 centimetri pe traseul Dunării Vechi către Cernavodă. Dacă efectul maxim se va confirma, nivelul apei din zona centralei ar putea rămâne peste pragul critic mai multe zile decât arată prognoza actuală.
La cota de minus 216 centimetri înregistrată pe 6 august, Centrala de la Cernavodă avea o marjă de 13 centimetri față de limita de minus 229. Numai că prognoza indică pierderea aproape completă a acestei marje în cinci zile. O creștere de 10-12 centimetri produsă prin redirecționarea unei părți din debit ar putea împinge momentul critic spre a doua parte a săptămânii viitoare.
Rezultatul nu poate fi însă calculat cu exactitate înainte de amplasarea pragului. Efectul depinde de poziția barjelor, de forma fundului fluviului, de viteza curenților și, mai ales, de cantitatea totală de apă care intră în România.
Barjele nu produc apă și nu formează un lac de acumulare. Ele pot doar să schimbe proporția în care debitul existent se distribuie între brațul Bala și Dunărea Veche. Dacă debitul general al Dunării continuă să scadă, efectul intervenției se va diminua treptat.
Ce este Brațul Bala
Brațul Bala funcționează ca o scurtătură între Dunărea Veche și brațul Borcea. Albia sa s-a adâncit în timp și a ajuns să preia o parte importantă a debitului, mai ales în perioadele cu ape mici. Din această cauză, pe traseul Dunării Vechi rămâne mai puțină apă, situație care afectează navigația și alimentarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Specialiștii estimează că pragul submers ar putea trimite către Dunărea Veche câteva zeci de metri cubi de apă pe secundă. Directorul adjunct al Apelor Române, Sorin Rîndașu, a arătat că centrala utilizează aproximativ 50 de metri cubi pe secundă, în timp ce debitul disponibil în zona Cernavodă este de circa 200 de metri cubi pe secundă. În aceste condiții, chiar și o suplimentare de zece metri cubi pe secundă poate deveni importantă.
Detonarea stâncii Pârjoaia a câștigat deja aproximativ două zile
Scufundarea barjelor reprezintă a doua etapă a intervenției. Prima a avut loc luni, 3 august, când militarii Forțelor Navale au dislocat stânca Pârjoaia, aflată în zona de bifurcație dintre Dunărea Veche și brațul Bala, la aproximativ 45-50 de kilometri în amonte de Cernavodă.
Primele două tentative de detonare, realizate duminică, nu au avut efectul urmărit. Cantitatea de explozibil a fost ulterior mărită, iar luni au fost utilizate aproximativ 150 de kilograme. O porțiune de rocă de circa patru metri înălțime și șase metri la bază s-a fracturat și s-a prăbușit.
Formațiunea influența direcția curenților și favoriza transferul unei cantități mai mari de apă spre brațul Bala. După dislocarea sa, efectul a fost observat și la Cernavodă. În loc să scadă cu aproximativ doi centimetri, așa cum arăta prognoza, nivelul s-a stabilizat, după care a crescut cu doi centimetri.
Raportat la evoluția estimată inițial, câștigul a fost de aproximativ patru centimetri: cei doi centimetri cu care Dunărea ar fi trebuit să scadă și cei doi centimetri cu care nivelul a crescut efectiv. La un ritm de reducere de aproximativ doi centimetri pe zi, intervenția asupra stâncii Pârjoaia a adus aproape două zile suplimentare de funcționare pentru Unitatea 2.
Efectul detonării a fost însă temporar. Datele din 6 august arată că scăderea a reînceput, nivelul coborând de la minus 214 la minus 216 centimetri. Din acest motiv, autoritățile încearcă acum să obțină un efect mai important prin pragul format din cele patru barje.
Debitul Dunării se apropie de un minim al ultimelor decenii
Situația de la Cernavodă este provocată de scăderea accentuată a debitului Dunării pe aproape întregul sector românesc. La intrarea în țară, debitul este așteptat să coboare vineri sub 1.400 de metri cubi pe secundă, o valoare apropiată de minimele ultimelor patru decenii.
Scăderea se vede și în celelalte porturi. La Hârșova, nivelul era de minus 118 centimetri pe 6 august. La Galați, cota a coborât la 27 de centimetri, iar prognozele indică o continuare a tendinței descendente. La Cernavodă, problema este cu atât mai sensibilă cu cât apa fluviului este necesară sistemelor de răcire ale centralei.
Pompele din bazinul de aspirație trebuie să funcționeze în limite tehnice stricte. Coborârea nivelului sub pragul stabilit nu înseamnă automat apariția unui incident nuclear, ci obligă operatorul să oprească reactorul în condiții controlate, înainte ca alimentarea cu apă să devină nesigură.
Debit mic
În cursul zilei de joi, 6 august, Dunărea a atins un nou nivel minim istoric, cu un debit de 1.400 de metri cubi pe secundă, iar această valoare se va menține staționară până pe data de 12 august, după cum a declarat purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române”, Ana-Maria Agiu.
„Dunărea înregistrează astăzi un nou minim istoric, de 1.400 mc/s, iar acest debit minim se va menține staționar până cel puțin pe 12 august. Aceasta este o veste relativ bună, în sensul în care vorbim despre o staționalitate a debitelor pe o durată de o săptămână. În ceea ce privește nivelul Dunării la Cernavodă, acesta este astăzi de -218 cm și va ajunge în data de 12 august la -228 cm. Aceasta înseamnă o scădere cu 10 cm. Putem constata faptul că, raportându-ne la prognoza de luni, scăderea în 7 zile este de 10 cm. De asemenea, dacă în data de luni aveam -218 de centimetri, iar astăzi avem tot aceeași valoare la Cernavodă, putem constata faptul că am câștigat trei-patru zile în plus pentru menținerea unor debite minime în vederea funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă”, a explicat Ana-Maria Agiu Agiu într-un mesaj video.
