Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prezentat în urmă cu cinci ani drept principalul instrument prin care România urma să își modernizeze infrastructura și administrația cu ajutorul fondurilor europene, a ajuns într-un moment critic.
Economistul Adrian Negrescu consideră că programul reprezintă astăzi „un eșec investițional anunțat”, iar România riscă să piardă definitiv alte miliarde de euro dacă nu reușește să adopte în următoarele săptămâni reformele asumate în relația cu Comisia Europeană.
Într-o analiză publicată marți, Negrescu susține că problemele actuale nu sunt doar rezultatul întârzierilor administrative, ci al modului în care întregul program a fost conceput încă de la început.
„Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost promovat inițial ca proiectul de țară care va moderniza structural România, aducând miliarde de euro pentru spitale, autostrăzi și reforme profunde. Astăzi, privind lucid cifrele și realitatea din teren, devine evident că acest program reprezintă un eșec major din punct de vedere investițional”, afirmă economistul.
România a atras doar 13 miliarde de euro
Potrivit datelor prezentate de Adrian Negrescu, România a încasat până acum aproximativ 13 miliarde de euro din fondurile PNRR.
Raportat la valoarea renegociată a programului, gradul de absorbție este de aproximativ 61%, iar raportat la valoarea inițială, de aproape 29 de miliarde de euro, procentul scade la numai 44%.
În opinia economistului, aceste cifre arată că administrația românească nu a reușit să țină pasul cu obligațiile asumate prin PNRR.
„Ne aflăm în plină linie dreaptă, cu 95% din perioada de implementare a programului deja scursă, iar bilanțul este unul sumbru”, afirmă acesta.
Mai mult, România mai are foarte puțin timp pentru recuperarea întârzierilor.
„Mai avem doar o lună și câteva zile până la termenul-limită absolut de la finalul lunii august 2026. În joc mai sunt 8,7 miliarde de euro, o sumă uriașă pe care riscăm să o pierdem definitiv din cauza indolenței”, avertizează economistul.
Pierderile au început deja
Analiza arată că România nu mai discută doar despre riscul unor pierderi viitoare.
Potrivit lui Adrian Negrescu, statul a pierdut deja 500 de milioane de euro din Cererea de plată nr. 3 și a acceptat o reducere de aproximativ 7 miliarde de euro în urma renegocierii PNRR din 2025.
„Factura incompetenței este deja uriașă. Am pierdut deja 500 de milioane de euro din Cererea de plată numărul trei și am fost supuși unei amputări masive de 7 miliarde de euro la renegocierea din 2025, decontând direct întârzierile cronice acumulate de guvernele anterioare”, susține economistul.
„PNRR a fost pus pe hârtie în grabă”
Adrian Negrescu consideră că problemele actuale își au originea chiar în modul în care a fost construit programul.
„Programul a fost pus pe hârtie în grabă, fiind mai degrabă o listă de cumpărături și o sumă de dorințe birocratice decât un plan strategic. Un fel de șaorma cu de toate din punct de vedere investițional”, afirmă acesta.
În opinia sa, lipsa studiilor de impact și asumarea unor reforme extrem de complexe fără evaluarea capacității administrative au făcut ca România să ajungă în situația actuală.
„S-au asumat termene nerealiste și reforme structurale de o complexitate uriașă, fără a se evalua capacitatea administrativă a ministerelor de a le duce la bun sfârșit sau impactul lor real în societate. Rezultatul este că România se sufocă astăzi sub propria neputință de a livra ceea ce s-a angajat haotic, de una singură, să facă”, explică economistul.
Instabilitatea politică complică și mai mult situația
Un alt factor invocat de Adrian Negrescu este criza politică și limitarea atribuțiilor unui guvern interimar.
Acesta apreciază că, în actualul context, Executivul nu mai poate adopta prin ordonanțe de urgență sau prin angajarea răspunderii reformele restante, iar singura soluție este convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare.
„Deputații și senatorii trebuie să dezbată și să adopte în ritm de alertă legile care țin captive miliardele de euro”, afirmă economistul.
Șase reforme de care depind miliarde de euro
În analiza sa, Adrian Negrescu arată că cele mai importante reforme rămase sunt legea salarizării unitare, legea incompatibilităților, legea privind stimularea personalului Ministerului Finanțelor pentru creșterea colectării veniturilor, legea funcției publice, Codul urbanismului și legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire.
Aceste proiecte legislative condiționează deblocarea unor tranșe de sute de milioane sau chiar aproape un miliard de euro fiecare.
Economistul se declară însă rezervat în privința șanselor ca acestea să fie adoptate în timp util.
„Vor fi capabili politicienii să le aprobe într-o sesiune extraordinară? Pare că sunt mici șanse în acest sens”, afirmă acesta.
„Planul Național de Reforme Ratate”
Concluzia economistului este una severă.
Dacă la lansarea programului îl numea ironic „Planul Național de Reforme Probabile”, astăzi consideră că realitatea îi impune o altă denumire.
„Între timp a devenit Planul Național de Reforme Ratate”, spune Adrian Negrescu.
În opinia sa, PNRR nu a reușit să devină motorul de dezvoltare promis, ci a evidențiat limitele administrației românești.
„PNRR nu a fost o rampă de lansare, ci o oglindă care a scos la iveală lipsa cronică de viziune, absența studiilor de impact și incapacitatea clasei politice de a pune interesul național deasupra jocurilor de culise. Cele câteva zile rămase nu mai sunt despre dezvoltare, ci despre un management de criză disperat pentru a salva ce se mai poate dintr-un eșec deja asumat”, concluzionează economistul.
