Fenomene de secare sau băltire au fost observate la 101 dintre cele 949 de stații hidrometrice, potrivit celor mai recente date centralizate de Administrația Națională „Apele Române” și Ministerul Mediului. Fenomenele de secare înregistrate de cele 101 stații cuprind 93 de cursuri de apă curgătoare, dintre care unele sunt râuri importante. NewsCenter.ro lansează campania jurnalistică „Cum evităm criza apei”, prin care își propune să identifice problemele actuale și viitoare, dar și soluțiile necesare pentru ca apa să nu devină o resursă de lux pentru generațiile următoare.
Într-un răspuns transmis NewsCenter.ro, Administrația Națională „Apele Române” arată că, în 2024, fenomene de secare propriu-zisă sau de băltire au fost înregistrate pe 93 de cursuri de apă. Stații hidrometrice amplasate pe aceste cursuri au înregistrat fenomene de secare totală sau parțială (băltire) pe sectoare importante ale cursurilor apelor monitorizate.
Instituția monitorizează direct doar 529 de cursuri de apă. Separat, „Atlasul secării”, realizat în 2019, identifică 400 de cursuri sau sectoare de râu care seacă anual ori au un regim de secare permanentă. Aproape nouă din zece cursuri de apă cadastrate din România nu sunt monitorizate hidrometric direct. Datele complete despre fenomenele produse în 2025 vor fi disponibile abia la sfârșitul anului 2026, după expertizarea și validarea măsurătorilor.
Amploarea reală a fenomenului ar putea fi însă mai mare decât cea reflectată de statisticile oficiale, deoarece numai 529 dintre cele 4.864 de cursuri de apă cadastrate sunt monitorizate direct. În plus, datele sunt centralizate, expertizate și validate cu o întârziere considerabilă. Astfel, deși ne aflăm în 2026, cele mai recente informații complete furnizate NewsCenter.ro sunt cele pentru anul 2024.
Nu doar izvoarele și pâraiele rămân fără apă, ci și râurile
Lista transmisă NewsCenter.ro de Administrația Națională „Apele Române” arată că secarea și băltirea nu au afectat în 2024 numai izvoare, pâraie sau cursuri de apă foarte mici, cu importanță economică redusă. Printre apele monitorizate se află și râuri importante la nivel regional, precum Bârlad, Putna, Barcău, Bega Veche, Vaslui, Amaradia, Teslui, Pogăniș, Moravița, Ozana, Cracău, Miletin, Sabar și Cricovul Dulce.
Bârladul este unul dintre cele mai importante râuri din estul țării și principalul curs de apă al unei întinse zone din Podișul Moldovei. Fenomenul a fost consemnat la stația Simila. Putna, monitorizată la Mircești, colectează apele unei părți importante din județul Vrancea, înainte de vărsarea în Siret. Barcăul, la stația Valcău de Sus, și Bega Veche, la Pișchia și Cenei, aparțin unor sisteme hidrografice importante din vestul țării.
Repetarea aceluiași râu la mai multe stații reprezintă un indiciu relevant. Teuzul apare la Cărand și Cermei, Moravița la Semlacu Mare și în localitatea Moravița, Bega Veche la Pișchia și Cenei, Apă Mare la Becicherecu Mic și Satchinez, Amaradia la Bustuchin și Ohaba, Câlnăul la Costomiru și Potârnichești, Bizdidelul la Bezdead și Pucioasa, iar Râmna la Jiliște și Groapa Tufei. Aceste cazuri sugerează că lipsa curgerii nu a fost întotdeauna un incident strict punctual, deși datele nu permit concluzia că întregul râu a secat.
Însă, apele din regiunea nord-vest seacă cel mai repede
Distribuția geografică este, de asemenea, semnificativă. Primele zeci de poziții indică o concentrare în nord-vest și vest, în bazinele Someșului, Crișurilor și Banatului. Lista continuă cu numeroase cursuri din Oltenia și sudul țării, apoi cu râuri din bazinele Ialomiței, Buzăului, Siretului, Prutului și din Dobrogea. Prin urmare, fenomenul nu poate fi redus la sudul arid sau la Dobrogea, ci apare în aproape toate marile regiuni hidrografice.
Cele mai vulnerabile sunt, în general, cursurile cu bazine mici, debite reduse și dependență mare de precipitațiile locale. În timpul unor perioade prelungite fără ploi, acestea reacționează mult mai repede decât râurile alimentate din suprafețe întinse sau din zone montane. Temperaturile ridicate accentuează pierderile prin evaporare, iar captările de apă și lucrările hidrotehnice pot amplifica local deficitul natural.
Apele care au rămas fără apă încă din 2024
Lista trebuie însă interpretată cu precauție. Cele 101 poziții reprezintă stații hidrometrice la care s-au observat secare propriu-zisă și/sau băltire, nu 101 râuri care au dispărut complet. Unele cursuri apar de două ori, iar observația făcută la o stație descrie numai sectorul respectiv.
Apele Române precizează că „fenomenul constatat într-un punct nu poate fi generalizat automat pentru întreaga lungime a râului”.
Datele sunt totuși cu atât mai importante cu cât numai 529 dintre cele 4.864 de cursuri de apă cadastrate sunt monitorizate hidrometric.
Fenomenele observate la cele 101 stații descriu doar partea vizibilă și măsurată a problemei. Pentru miile de râuri mici fără stații, autoritățile nu dețin o evidență directă și completă a perioadelor în care apa încetează să mai curgă.
Lista apelor curgătoare râurile unde au fost înregistrate fenomene de secare sau băltire
- Bârsău – stația hidrometrică Buciumi – județul Maramureș
- Nistru – Bușag – județul Maramureș
- Sălătruc – Cășeiu – județul Cluj
- Olpret – Maia – județul Cluj
- Turț – Gherța Mare – județul Satu Mare
- Valea Vinului – Valea Vinului – județul Satu Mare
- Maja – Corund – județul Satu Mare
- Talna – Pășunea Mare – județul Satu Mare
- Lechincioara – Boinești – județul Satu Mare
- Poiana – Poiana Blenchii – județul Sălaj
- Obârșa – Târnava de Criș – județul Hunedoara
- Valea Nouă – Husasău de Tinca – județul Bihor
- Nimăiești – Beiuș – județul Bihor
- Topa – Vârciorog – județul Bihor
- Tășad – Oșorhei – județul Bihor
- Chijic – Copăcel – județul Bihor
- Beliu – Berechiu – județul Arad
- Teuz – Cărand – județul Arad
- Teuz – Cermei – județul Arad
- Groșeni – Archiș – județul Arad
- Renișel – Șepreuș – județul Arad
- Valea Mare – Târnova – județul Arad
- Timercea – Tăuț – județul Arad
- Sartiș – Șiad – județul Arad
- Barcău – Valcău de Sus – județul Sălaj
- Fânețelor – Sârșig – județul Bihor
- Ier – Ghilești – județul Bihor
- Bezid – Bezid – județul Mureș
- Domald – Zagăr – județul Mureș
- Scroafa – Saschiz – județul Mureș
- Hodoș – Nicolești – județul Harghita
- Feernic – Șimonești – județul Harghita
- Petriș – Petriș – județul Arad
- Monoroștia – Monoroștia – județul Arad
- Fârdea – Hăuzeasca – județul Timiș
- Radimna – Radimna – județul Caraș-Severin
- Ciornovăț – Comorâște – județul Caraș-Severin
- Ciclova – Vrăniuț – județul Caraș-Severin
- Vornic – Ramna – județul Caraș-Severin
- Fizeș – Tirol – județul Caraș-Severin
- Jitin – Jitin – județul Caraș-Severin
- Pogăniș – Ohabița – județul Caraș-Severin
- Dognecea – Secășeni – județul Caraș-Severin
- Tău – Soceni – județul Caraș-Severin
- Apă Mare (Ier) – Becicherecu Mic – județul Timiș
- Chizdia – Ghizela – județul Timiș
- Moravița – Semlacu Mare – județul Timiș
- Moravița – Moravița – județul Timiș
- Bega Veche – Pișchia – județul Timiș
- Bega Veche – Cenei – județul Timiș
- Apă Mare (Ier) – Satchinez – județul Timiș
- Argetoaia – Scăiești – județul Dolj
- Jaleș – Runcu – județul Gorj
- Amaradia – Bustuchin – județul Gorj
- Poenița – Pojaru – județul Gorj
- Amaradia – Ohaba – județul Gorj
- Grui – Bălănești – județul Gorj
- Bahna – Bahna – județul Mehedinți
- Cozd – Dacia – județul Brașov
- Felmer – Felmer – județul Brașov
- Cungrea Mică – Căzănești – județul Olt
- Cungrea Mare – Câmpu Mare – județul Olt
- Teslui – Pielești – județul Dolj
- Gemărtălui – Gropșani – județul Olt
- Cârcinov – Dobrești – județul Argeș
- Potop – Gura Foii – județul Dâmbovița
- Urlui – Furculești – județul Teleorman
- Glavacioc – Crovu – județul Giurgiu
- Pârâul Câinelui – Vârtoapele – județul Teleorman
- Sabar – Poenari – județul Giurgiu
- Bâsca Chiojdului – Chiojdu – județul Buzău
- Câlnău – Costomiru – județul Buzău
- Câlnău – Potârnichești – județul Buzău
- Cricovul Dulce – Băltița – județul Prahova
- Bizdidel – Bezdead – județul Dâmbovița
- Bizdidel – Pucioasa – județul Dâmbovița
- Humor – Gura Humorului – județul Suceava
- Ozana – Dumbrava – județul Neamț
- Agapia – Filioara – județul Neamț
- Bolătău – Poiana Largului – județul Neamț
- Cracău – Slobozia – județul Neamț
- Râmna – Jiliște – județul Vrancea
- Râmna – Groapa Tufei – județul Vrancea
- Vizăuți – Vidra – județul Vrancea
- Putna – Mircești – județul Vrancea
- Negel – Măgura – județul Bacău
- Trebeș – Podiș – județul Bacău
- Răpaș – Drăgești – județul Bacău
- Măgura – Cârjoaia – județul Iași
- Miletin – Șipote – județul Iași
- Sacovăț – Țibana – județul Iași
- Bârlad – Simila – județul Vaslui
- Dobrovăț – Codăești – județul Vaslui
- Lohan – Curteni – județul Vaslui
- Lipova – Lipova – județul Bacău
- Pereșchiv – Fichitești I – județul Bacău
- Vaslui – Satu Nou – județul Vaslui
- Valea Albești – Albești – județul Constanța
- Valea Irisului – Pietreni – județul Constanța
- Urluia – Urluia – județul Constanța
- Slava – Ceamurlia – județul Tulcea
Diferența dintre secare și băltire
Secarea propriu-zisă apare atunci când curgerea apei încetează, iar patul albiei rămâne complet uscat.
Fenomenul poate avea cauze naturale – lipsa precipitațiilor, temperaturile ridicate sau structura geologică – dar poate fi amplificat de captări și de exploatarea nerațională a apei. Băltirea înseamnă tot încetarea curgerii, însă în denivelările albiei rămân volume de apă sau bălți izolate.
Prin urmare, un râu poate să nu mai curgă fără ca albia sa să fie complet lipsită de apă.
România are 4.864 de cursuri de apă cadastrate, cu o lungime totală de 78.905 kilometri, dar numai 529 dintre acestea sunt monitorizate hidrometric. Rezultă că autoritățile urmăresc direct aproximativ 10,9% dintre cursurile de apă, în timp ce aproape 89,1% nu dispun de monitorizare directă.
Patru sute de râuri sau sectoare pot seca anual ori permanent
Pe baza „Atlasului secării râurilor din România”, realizat de INHGA în 2019, autoritățile au identificat 400 de cursuri de apă sau sectoare de râu cu probabilitate ridicată de secare în perioada următoare.
Lungimea totală a sectoarelor vulnerabile ajunge la 5.632 de kilometri.
Dintre acestea, 368 de cursuri sau sectoare, însumând 5.158 de kilometri, înregistrează secare în fiecare an, pe perioade care pot varia de la câteva zile la câteva luni.
Alte 32 de cursuri, cu o lungime totală de 473 de kilometri, au regim torențial și sunt încadrate la „secare permanentă”. În cazul lor, apa începe să curgă numai pentru perioade scurte, după precipitații abundente sau torențiale.
Lista cuprinde cursuri de apă din aproape toate regiunile țării. Printre cele mai lungi sectoare menționate se află Tecuci, cu 71,8 kilometri, Vedița, cu 66,3 kilometri, Provița, cu 58,8 kilometri, Călmățuiul Sec, cu 56,5 kilometri, Cotmeana, cu 55,5 kilometri, Valea Boului, cu 53,8 kilometri, Argetoaia, cu 51,5 kilometri, și Plapcea, cu 51,4 kilometri.
„Pe lângă cele 400 de sectoare cu secare anuală sau permanentă, alte 212 cursuri ori sectoare de râu, însumând 2.718 kilometri, sunt încadrate în categoria secării frecvente, adică fenomenul apare cel puțin o dată la cinci ani”, se precizează în studiu.
Atlasul INHGA diferențiază între secarea propriu-zisă, când scurgerea încetează și patul albiei rămâne uscat, și băltire, situație în care apa nu mai curge, dar rămâne în anumite porțiuni ale albiei. Mai sunt identificate înghețul total și curgerea prin materialele permeabile din patul albiei, fără ca apa să mai fie vizibilă la suprafață.
Secarea poate avea cauze climatice, morfologice sau geologice, dar poate fi amplificată și de activitățile umane, inclusiv de utilizarea nerațională a resurselor și de neasigurarea debitelor necesare în avalul construcțiilor hidrotehnice.
