Auditul Camerei de Conturi Cluj arată cum au fost împărțite fondurile din rezerva Guvernului pentru drepturi salariale restante. Cea mai mare parte a plăților din 2023 pentru funcționarii publici a mers către aparatul propriu al Curții de Apel.
Un raport de audit de conformitate ad-hoc, aprobat de Plenul Curții de Conturi prin Hotărârea nr. 1035 din 12 octombrie 2026, conține concluzie cu rezerve privind Curtea de Apel Cluj. Auditul a pornit de la o petiție înregistrată în octombrie 2025 și redirecționată de ANAP. El verificat cum au fost folosite, în 2021–2025, fondurile pentru plata drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești, inclusiv sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
Raportul descrie decizii de management financiar luate la nivelul conducerii instanței, iar ele ridică întrebări serioase de echitate și de transparență.
703 dosare și un sistem de plată eșalonată
Între 2021 – 2025, Curtea de Apel Cluj a fost parte în 703 dosare având ca obiect drepturi salariale ale personalului. Legea impune ca sumele stabilite prin hotărâri definitive să fie plătite în cinci tranșe anuale (5%, 10%, 25%, 25% și 35%). Auditorii notează că situația este rezultatul instabilității și incoerenței legislative în salarizare. Aceeași instabilitate a lăsat însă loc deciziilor interne, iar acolo apar neconformitățile.
În 2023, Guvernul a alocat Înaltei Curți, prin trei hotărâri de guvern, aproape 65 de milioane de lei din Fondul de rezervă (3,46 milioane prin HG 1111, 3,89 milioane prin HG 1278 și 57,79 milioane prin HG 1279). Înalta Curte a repartizat către Curtea de Apel Cluj și instanțele arondate sume calculate pe baza solicitărilor transmise de fiecare instanță.
Pentru tranșa a V-a, creditele au depășit necesarul real cu 8.120.977 de lei. Auditorii spun că eroarea a venit din calculele unuia dintre ordonatorii terțiari. Excedentul a fost redistribuit fără nicio fundamentare a modului de alocare.
Cea mai mare parte a rămas la Curtea de Apel Cluj, activitate proprie:
- necesar calculat: 7.258.928 lei;
- credite deschise: 14.129.470 lei;
- diferență: 6.870.542 lei, adică aproape 84% din întregul excedent de aproximativ 8,2 milioane lei.
În același timp, pentru tranșa a IV-a nu s-a acoperit necesarul. debitul principal a fost finanțat în proporție de 90%.
Auditorii spun că cauza este nerespectarea regulilor de fundamentare și justificare a creditelor și lipsa unei proceduri interne clare. Cu alte cuvinte, o eroare de calcul a creat o sumă importantă disponibilă, iar instanța nu avea o regulă după care să o repartizeze.
Plăți diferite pentru situații similare
Auditorii constată că plățile nu au fost echitabile nici între salariații care au câștigat în instanță. Astfel, unii au primit tranșa IV sau V, iar alte tranșe scadente nu li s-au mai plătit, cei fără tranșe târzii scadente au primit tranșa II sau III, iar salariații cu mai multe titluri executorii au fost tratați diferit. Unora li s-au plătit toate titlurile, altora doar o parte.
Pentru drepturile stabilite prin acte administrative, regula a fost diferită. Plata nu a mai fost eșalonată, cu excepția celor din 2019, iar sumele s-au plătit în una sau mai multe tranșe. Auditorii explică de ce. După 2019 nu a mai existat o normă care să reglementeze eșalonarea acestor drepturi, iar actele administrative nu aveau termen de plată, așa că devenea aplicabil Codul civil, care cere executarea „de îndată”.
Decizia președintelui instanței
Cea mai sensibilă parte a raportului privește Decizia nr. 171 din 23 aprilie 2023, emisă de președintele Curții de Apel în calitate de ordonator secundar de credite. Ea a stabilit că, din 1 ianuarie 2018, funcționarii publici din Curtea de Apel și din instanțele arondate beneficiază de drepturi salariale calculate fără plafonarea din art. 38 alin. (6) din Legea-cadru 153/2017. Plata era condiționată de existența fondurilor.
Decizia nu a stabilit un mod de eșalonare. Drepturile restante calculate pentru 2018–martie 2023 se ridicau la 26.989.648 lei brut, fără actualizare cu inflația și fără dobânzi.
Plățile din decembrie 2023 au fost foarte inegale (în total 2.950.602 lei, din care 2.151.446 lei debit principal):
| Instanță | Restanțe calculate | Plătit (debit) | Procent |
|---|---|---|---|
| Curtea de Apel Cluj, aparat propriu | 7.229.153 lei | 1.863.198 lei | 25,8% |
| Tribunalul Cluj | 5.464.464 lei | 249.960 lei | 4,6% |
| Tribunalul Sălaj | 5.161.813 lei | 15.369 lei | 0,3% |
| Tribunalul Maramureș | 5.729.651 lei | 11.710 lei | 0,2% |
| Tribunalul Bistrița-Năsăud | 3.404.567 lei | 11.209 lei | 0,3% |
Aparatul propriu al Curții de Apel a primit, cu tot cu inflație și dobândă, 2.662.354 lei, adică 90,2% din totalul plătit.
Doar la Curtea de Apel s-au plătit actualizarea cu inflația și dobânda. La Tribunalul Cluj, 4 funcționari au primit câte 50.000 lei, unul 49.960 lei, iar ceilalți nimic. La celelalte trei tribunale, sumele au fost sub 2.700 lei pe persoană.
Raportul oferă și un exemplu concret, cel al managerilor economici. În 2023, managerul economic al Curții de Apel a primit 400.147 lei brut, reprezentând 26,7% din restanțele sale calculate. Cei de la Bistrița-Năsăud, Sălaj și Maramureș au primit între 1.790 și 2.614 lei, iar cel de la Tribunalul Cluj nimic.
O contradicție în modul de tratare a aceleiași decizii
Auditorii remarcă o „inadvertență” de fond. Decizia 171 nu a fost tratată ca hotărâre judecătorească, deci nu a fost eșalonată în cinci tranșe. Aparatul propriu a primit aproximativ un sfert din drepturi încă din primul an. În același timp, plățile din Decizia 171 au fost făcute din sumele HG 1279/2023, destinate titlurilor executorii. Din fondul de rezervă au fost plătite astfel 2.662.354 lei pentru funcționarii din aparatul propriu, bani primiți pentru hotărâri judecătorești, nu pentru decizii administrative.
Mai există un detaliu: În 2023, în afară de Decizia 171, nicio altă decizie administrativă a președintelui nu a fost plătită, deși existau și altele. Auditorii menționează deciziile 326/2023 (specialiști IT) și 327/2023 (personal auxiliar de specialitate și conex), pentru care nu s-au făcut plăți. Funcționarii publici au fost plătiți primii, iar celelalte categorii au rămas pe dinafară.
În 2024 și 2025, restul de drepturi din Decizia 171 a fost achitat mai uniform: 1.514.661 lei plătiți în 2024 din 1.552.949 lei calculați și 369.171 lei în 2025, din bugetul de stat. Nu mai era vorba de fondul de rezervă în 2025, dar dezechilibrul din 2023 nu a fost corectat retroactiv.
Cauza de fond: lipsa unei proceduri
Concluzia auditorilor este că la Curtea de Apel Cluj există proceduri operaționale pentru salarizare, dar niciuna pentru acordarea drepturilor restante, în special a celor stabilite prin decizii administrative. Evidența se ține în continuare în Excel. Platforma eHJ pusă la dispoziție de Înalta Curte este neutilizată la Bistrița-Năsăud și folosită parțial în restul instanțelor, mai ales pentru calculul inflației și al dobânzilor.
Pe scurt, banii au fost împărțiți fără o regulă scrisă, într-un domeniu unde regula era cea mai necesară.
Ce spune instanța și ce urmează
Conducerea Curții de Apel Cluj, asigurată de Dana Gîrbovan, a fost de acord cu constatările, concluziile și recomandările. A depus un plan de măsuri nr. 6582 din 14 septembrie 2026. Recomandările sunt două proceduri de sistem. Una pentru fundamentarea și repartizarea creditelor bugetare, alta pentru acordarea drepturilor restante cu respectarea transparenței, nediscriminării și tratamentului egal. Termenul de implementare este 31 decembrie 2026, iar Camera de Conturi poate verifica fără notificare prealabilă.
