Compania aeriană airBaltic, transportatorul național al Letoniei, a solicitat protecția Legii falimentului din Statele Unite, în încercarea de a-și restructura datoriile și de a continua activitatea. Linia aeriană, deținută în principal de statul leton și la care Lufthansa este acționar minoritar, operează și în România, însă prezența sa este limitată la o singură legătură directă: ruta dintre Riga și Aeroportul Internațional Henri Coandă București.
În septembrie 2026, airBaltic avea programate patru curse săptămânale de la Riga la București și tot atâtea zboruri în sens invers. Astfel, compania realiza patru rotații dus-întors, echivalentul a opt zboruri pe săptămână dacă sunt numărate separat cele patru sosiri și cele patru plecări.
Cursele sunt operate cu aeronave Airbus A220-300, iar durata programată a unui zbor este de aproximativ două ore și 25 de minute. Potrivit orarului actualizat la 7 septembrie 2026, avioanele airBaltic circulau, în general, lunea, miercurea, vinerea și duminica. Frecvența și zilele de operare pot fi însă modificate în funcție de sezon.
Bucureștiul, singura destinație directă din România
În acest moment, Bucureștiul este singura destinație românească inclusă în rețeaua de zboruri directe a airBaltic. Compania vinde bilete către România și din Helsinki, Tallinn, Vilnius, Stockholm, Copenhaga sau alte orașe, dar aceste călătorii presupun, de regulă, o escală la Riga. Prin urmare, nu trebuie confundate destinațiile disponibile în sistemul de rezervări cu rutele directe operate efectiv de companie.
Pe pagina oficială dedicată României, airBaltic prezintă Bucureștiul drept destinația sa din țara noastră, iar ofertele directe sunt construite în jurul legăturii Riga–Otopeni.
Compania intenționase să-și extindă prezența în România prin deschiderea unei rute între Riga și Cluj-Napoca. Zborurile ar fi trebuit să înceapă la 2 mai 2025 și să fie operate de două ori pe săptămână. Lansarea a fost însă amânată după ce mai multe aeronave Airbus A220-300 au fost indisponibilizate din cauza întârzierilor apărute în procesul de mentenanță a motoarelor Pratt & Whitney.
Problemele au afectat capacitatea operațională a companiei, iar airBaltic a eliminat sau amânat atunci 19 rute și peste 4.670 de zboruri programate pentru sezonul de vară 2025. Ruta Cluj-Napoca–Riga nu apare în oferta directă curentă a transportatorului pentru România.
Compania a cerut protecție față de creditori
airBaltic a anunțat, pe 14 septembrie 2026, că a solicitat în New York protecția prevăzută de Capitolul 11 al Legii falimentului din Statele Unite. Este important de precizat că această procedură nu reprezintă intrarea directă în lichidare și nici încetarea automată a activității. Capitolul 11 permite unei companii să continue să funcționeze, sub supravegherea instanței, în timp ce negociază restructurarea datoriilor.
Conducerea airBaltic a transmis că zborurile și serviciile pentru pasageri vor continua în regim normal pe durata procedurii. Prin urmare, cele patru rotații săptămânale dintre Riga și București nu au fost suspendate odată cu depunerea cererii.
Transportatorul susține că a obținut un angajament de finanțare de 350 de milioane de euro din partea unui grup de creditori, printre care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management. Banii ar urma să susțină operațiunile companiei în perioada restructurării.
Problemele financiare se agravaseră în cursul anului 2026. airBaltic primise deja în aprilie un împrumut de 30 de milioane de euro din partea statului leton, iar creșterea costului carburanților a pus o presiune suplimentară asupra lichidităților. Înaintea solicitării protecției față de creditori, compania încercase să obțină aprobarea deținătorilor de obligațiuni pentru o finanțare de până la 257 de milioane de euro.
Venituri record, dar pierderi de zeci de milioane de euro
În 2025, airBaltic a obținut venituri de aproximativ 779,3 milioane de euro, cu 4% peste nivelul din anul precedent. Compania a transportat 5,2 milioane de pasageri și a operat aproximativ 78.400 de zboruri, dintre care peste 30.000 au fost realizate pentru alte companii în sistem ACMI, care presupune închirierea aeronavei împreună cu echipajul, mentenanța și asigurarea.
Creșterea veniturilor nu a fost însă suficientă pentru obținerea profitului. airBaltic a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de aproximativ 44,3 milioane de euro. Rezultatul a fost mai bun decât în 2024, pierderea fiind redusă cu aproape 74 de milioane de euro, dar compania a rămas vulnerabilă din cauza datoriilor și a costurilor ridicate de finanțare.
Situația s-a deteriorat din nou în primul trimestru din 2026, când transportatorul a raportat o pierdere netă de 70,1 milioane de euro, la venituri de 149,1 milioane de euro. Pierderea trimestrială a fost de peste două ori mai mare decât cea din perioada similară a anului precedent.
airBaltic are peste 3.000 de angajați, a transportat 5,2 milioane de pasageri în 2025 și dispunea, înaintea planului de restructurare, de o flotă de 54 de aeronave Airbus A220-300. Planurile analizate în 2026 prevedeau reducerea flotei la aproximativ 36 de avioane până la finalul anului, pentru diminuarea costurilor și adaptarea rețelei la resursele financiare disponibile.
Statul leton deține aproape 90% din companie
airBaltic este controlată de statul leton, care deține 88,37% din drepturile de vot. Grupul german Lufthansa are o participație de 10%, iar restul de 1,63% se află în proprietatea unui investitor privat, potrivit structurii publicate de companie.
Deși statul leton este acționarul principal, viitorul companiei depinde acum și de negocierile cu creditorii. Procedura solicitată în Statele Unite urmărește menținerea airBaltic în funcțiune, reducerea datoriilor și evitarea lichidării.
Pentru pasagerii din România, efectul imediat este limitat: airBaltic continuă să opereze legătura directă București–Riga. Compania aflată în reorganizare are, așadar, o singură rută directă în România, cu patru plecări și patru sosiri săptămânale – opt segmente de zbor sau patru curse complete dus-întors.
Rubrica de informații economice a NewsCenter.ro apelează la datele platformei ListaFirme.ro.
