Curtea de Apel Iași a respins definitiv, pe 4 noiembrie 2026, recursul formulat de Vitalie Josanu, președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, împotriva destituirii sale din Poliție. Decizia a fost pronunțată fără ca instanța să aibă la dosar nota strict secretă a Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), document care, potrivit sindicatului, a stat la baza declanșării cercetării disciplinare.
Într-o analiză publicată pe site-ul organizației, sindicatul susține că instanța a cerut în septembrie 2026 depunerea notei DGPI, a încuviințat administrarea acesteia ca probă, însă Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) nu a prezentat documentul. Cu toate acestea, Curtea de Apel a închis dezbaterile și a respins recursul.
Sindicatul anunță că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), invocând încălcarea dreptului la apărare și a libertății sindicale. În paralel, cinci excepții de neconstituționalitate ridicate de Josanu au fost trimise de instanțe la Curtea Constituțională.
Destituire pentru două articole și o emisiune tv
Potrivit Sindicatului „Diamantul”, destituirea lui Vitalie Josanu a fost dispusă la 19 februarie 2025, după o cercetare disciplinară care a vizat două articole publicate pe site-ul organizației și participarea acestuia la emisiunea Radar TV din 2 aprilie 2024.
Verificările au fost declanșate în urma unei note de informare a DGPI din 26 iunie 2024, clasificată „strict secret”, transmisă IGPR.
Documentul are numărul 001834860 și ar fi reprezentat sesizarea care a stat la baza cercetării disciplinare. Două săptămâni mai târziu, Direcția Control Intern din IGPR a întocmit un plan de verificare a polițistului.
Josanu nu a avut acces la nota DGPI în timpul cercetării disciplinare. Sindicatul susține că nici consiliul de disciplină nu a avut documentul la dispoziție, deși ulterior l-a apreciat ca nefiind concludent și util.
Dispoziția de sancționare a fost emisă la 19 februarie 2025, iar contestația administrativă a fost respinsă în aprilie 2025. Ulterior, IPJ Neamț a constatat încetarea raporturilor de serviciu prin destituire, începând cu 17 aprilie 2025.
Curtea de Apel ceruse nota DGPI, dar IGPR a refuzat să o depună
Unul dintre principalele argumente ale lui Vitalie Josanu în recurs a fost că instanțele au judecat legalitatea destituirii fără să examineze documentul care ar fi declanșat procedura disciplinară.
La termenul din 9 septembrie 2026, Curtea de Apel Iași a pus în discuție completarea registrului documentelor clasificate cu trei înscrisuri: nota DGPI din 26 iunie 2024, planul de verificare întocmit de IGPR în 10 iulie 2024 și nota-raport din 21 august 2024. Instanța a apreciat proba ca fiind utilă și a solicitat IGPR și IPJ Neamț să depună documentele.
Pe 19 octombrie, IGPR a transmis planul de verificare și nota – raport, însă a precizat că nu gestionează nota DGPI și, din acest motiv, nu poate da curs solicitării instanței.
IPJ Neamț a comunicat, la rândul său, că documentul nu a intrat niciodată în evidențele inspectoratului. Sindicatul contestă explicațiile IGPR și arată că instituția nu a precizat dacă documentul a fost pierdut, distrus sau restituit emitentului și nici cine îl deține în prezent.
Mai mult, organizația susține că IGPR cunoștea documentul, deoarece inspectorul general al Poliției Române solicitase DGPI, în noiembrie 2024, informații despre Josanu, altele decât cele care făcuseră obiectul notei din iunie.
Sindicatul mai arată că DGPI a transmis documentul procurorilor DIICOT în februarie 2026, în numai opt zile de la solicitare.
Avocata lui Josanu a cerut Curții de Apel să aplice amenda judiciară prevăzută de Legea contenciosului administrativ pentru necomunicarea documentelor solicitate de instanță. Sindicatul susține că instanța nu a aplicat această sancțiune și nici nu a solicitat direct DGPI transmiterea notei.
Diamantul contestă și clasificarea documentului ca „strict secret”
O altă problemă ridicată de organizație privește legalitatea clasificării notei DGPI. Potrivit Sindicatului „Diamantul”, nivelul „strict secret” ar fi fost atribuit de o persoană care nu avea competența legală pentru această clasificare. Organizația invocă Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și susține că directorul general al DGPI putea atribui cel mult nivelul „secret”, nu „strict secret”.
Sindicatul mai pune sub semnul întrebării necesitatea clasificării unui document care ar fi avut ca obiect informații despre două articole publicate pe site-ul organizației și participarea lui Josanu la o emisiune televizată.
În opinia reprezentanților sindicatului, dacă nota conținea informații despre aceste activități publice, clasificarea lor la nivelul „strict secret” nu ar fi fost justificată prin raportare la condițiile legale privind securitatea națională.
Organizația ridică și suspiciunea că secretizarea ar fi urmărit protejarea identității persoanei care a furnizat informațiile despre liderul sindical, împiedicându-l astfel să conteste acuzațiile.
Cinci excepții de neconstituționalitate trimise la CCR
Deși a pierdut recursul, Vitalie Josanu a obținut sesizarea Curții Constituționale (CCR) cu cinci excepții de neconstituționalitate referitoare la prevederi din Statutul polițistului și din legislația privind informațiile clasificate. Primele două excepții au fost trimise de Tribunalul Iași, prin încheierea din 4 februarie 2026, și sunt înregistrate la CCR în dosarul nr. 1138D/2026.
Una dintre ele privește articolul 60 alineatul (1) din Legea nr. 360/2002, referitor la termenul de prescripție a răspunderii disciplinare.
Sindicatul contestă modificarea legislativă prin care termenul de șase luni pentru aplicarea sancțiunii curge de la data emiterii actului de declanșare a cercetării disciplinare, nu de la momentul în care șeful competent a aflat despre săvârșirea abaterii. În interpretarea organizației, modificarea permite conducerii unei instituții să amâne declanșarea cercetării și, implicit, începutul termenului de prescripție.
A doua excepție vizează articolul 62 indice 4 din Statutul polițistului, privind desemnarea membrilor consiliului de disciplină. Sindicatul contestă faptul că șeful care dispune cercetarea poate influența componența consiliului.
Celelalte trei excepții au fost trimise de Curtea de Apel Iași, prin încheierea din 21 octombrie 2026. Acestea privesc:
- articolul 15 litera e) din Legea nr. 182/2002, referitor la definirea informațiilor clasificate ca secrete de serviciu;
- articolul 31 alineatul (1) din aceeași lege, privind competența conducătorilor instituțiilor de a stabili informațiile care constituie secrete de serviciu;
- articolul 62 indice 8 din Legea nr. 360/2002, potrivit căruia normele privind răspunderea disciplinară a polițiștilor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Sindicatul consideră că aceste prevederi permit instituțiilor să stabilească inclusiv clasificarea documentelor folosite în cercetarea disciplinară a propriilor angajați și să reglementeze prin acte ale executivului proceduri care pot duce la pierderea locului de muncă.
Dacă CCR va admite vreuna dintre excepții, Josanu ar putea solicita revizuirea hotărârii definitive, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
Josanu anunță sesizarea CEDO
Sindicatul „Diamantul” consideră că destituirea liderului său reprezintă o atingere adusă libertății sindicale și libertății de exprimare, în condițiile în care cercetarea disciplinară a vizat articole publicate pe site-ul organizației și intervenția sa într-o emisiune televizată.
Organizația anunță că va duce cazul la CEDO, invocând inclusiv jurisprudența Curții în cauza Danileț împotriva României, în care instanța a constatat încălcarea libertății de exprimare a unui judecător sancționat disciplinar pentru mesaje publicate pe Facebook. „Nota DGPI există. O confirmă chiar DGPI, o pomenește IGPR în propriile adrese, iar parchetul a primit-o la cerere. A lipsit numai din dosarul în care s-a judecat destituirea care, susținem noi, a pornit de la ea”, afirmă reprezentanții Sindicatului „Diamantul”.
Deocamdată, sindicatul a anunțat intenția de a sesiza instanța europeană.
