Curtea de Conturi a constatat că Hidroelectrica nu a implementat integral șapte dintre măsurile de remediere rămase în verificare după un control din 2022. Printre problemele semnalate se numără nerecuperarea unor prejudicii, deficiențe în inventarierea creanțelor și datoriilor fiscale, lipsa unor proceduri interne pentru toate activitățile companiei și verificări incomplete privind relațiile comerciale cu clienții noncasnici.
Raportul de follow-up, înregistrat la 1 octombrie 2026, arată că, deși societatea a întreprins mai multe demersuri pentru remedierea deficiențelor, acestea nu au fost suficiente pentru ca auditorii să considere îndeplinite toate măsurile dispuse prin Decizia nr. 6 din 12 august 2022.
Din cele 11 măsuri rămase în evaluare după soluționarea contestației companiei, două au fost implementate integral, două parțial, iar șapte au fost declarate neimplementate.
Despăgubiri de peste 3,19 milioane de lei
Una dintre problemele care au rămas nerezolvate privește suma de 3.191.096 de lei achitată de Hidroelectrica în urma unor hotărâri judecătorești definitive prin care au fost anulate două decizii de concediere.
Potrivit raportului, suma reprezintă despăgubiri aferente drepturilor salariale de care foștii angajați ar fi beneficiat de la concediere până la reintegrarea efectivă, precum și alte drepturi și cheltuieli de judecată.
Curtea de Conturi a cerut companiei să urmărească recuperarea prejudiciului de la persoanele responsabile. Hidroelectrica a contestat măsura, însă contestația a fost respinsă în noiembrie 2022.
Compania a susținut ulterior că a constituit o comisie internă care a analizat circumstanțele concedierilor. Concluziile acesteia, potrivit cărora reorganizarea ar fi fost legitimă, procedurile interne ar fi fost respectate și nu ar exista persoane vinovate ori prejudicii recuperabile, au fost avizate de Directorat și Consiliul de Supraveghere și aprobate de Adunarea Generală a Acționarilor, prin Hotărârea nr. 2 din 18 ianuarie 2023.
Auditorii nu au considerat însă că această analiză este suficientă pentru îndeplinirea măsurii.
Raportul consemnează că instanțele au reținut caracterul nelegal al deciziilor de concediere și obligația companiei de a plăti despăgubirile. De asemenea, Curtea de Conturi invocă soluții judecătorești potrivit cărora prescripția dreptului material la acțiune nu exonerează Hidroelectrica de obligația de a întreprinde demersuri pentru recuperarea prejudiciului.
În opinia auditorilor, societatea trebuia să urmărească stabilirea răspunderii persoanelor vinovate și recuperarea sumelor, nu doar să realizeze o analiză internă a circumstanțelor în care au fost emise deciziile de concediere.
Control intern incomplet, la patru ani de la termenul de remediere
O altă măsură declarată neimplementată vizează funcționarea sistemului de control intern managerial.
Hidroelectrica a elaborat și aprobat proceduri interne, programe de dezvoltare și planuri anuale de control. Cu toate acestea, raportul arată că sistemul nu era implementat integral la momentul verificărilor.
Potrivit documentelor prezentate de companie, gradul de implementare a procedurilor era de 91,5%, iar standardul privind procedurile interne rămânea parțial implementat. Hidroelectrica a indicat că 15 dintre cele 16 standarde de control intern managerial erau implementate și că finalizarea celui rămas urma să fie realizată până la sfârșitul anului 2027.
Curtea de Conturi a respins argumentul că progresele înregistrate justifică încadrarea măsurii într-o categorie mai favorabilă. Auditorii au apreciat că finalizarea procedurilor ține de responsabilitatea conducerii companiei și că termenul ulterior, stabilit pentru 2027, nu înseamnă că obligația impusă în 2022 a fost îndeplinită.
Mai mult, în cadrul unei alte misiuni de audit desfășurate la Hidroelectrica în 2026, au fost identificate activități pentru care nu existau proceduri operaționale aprobate.
Printre acestea se numără actualizarea devizului general al investițiilor, atribuirea lucrărilor către societăți afiliate și actualizarea studiilor de fezabilitate pentru investiții care trebuie finalizate, recepționate și închise din punct de vedere contabil.
Raportul menționează că o parte importantă a lucrărilor de investiții sunt realizate de societăți afiliate, precum Hidroserv SA și UCMH SRL, ceea ce face cu atât mai relevantă existența unor reguli interne clare pentru atribuirea contractelor.
Diferențe în evidențele fiscale și creanțe încă neclarificate
Curtea de Conturi a declarat neimplementată și măsura referitoare la inventarierea patrimoniului, inclusiv a creanțelor și datoriilor fiscale. În urma verificărilor, auditorii au constatat că Hidroelectrica nu prezentase documente care să demonstreze inventarierea completă a unor categorii de datorii și creanțe. Procesul-verbal de inventariere din 15 decembrie 2025 consemna că, pentru anumite conturi privind salariile, creanțele și datoriile față de bugetul statului, nu fuseseră furnizate toate datele necesare până la încheierea inventarierii.
O situație distinctă privește sumele de recuperat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, aferente concediilor medicale.
La 31 octombrie 2025, soldul evidențiat de Hidroelectrica în contabilitate era de 4.440.762 de lei, în timp ce datele comunicate de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București indicau 4.359.495 de lei.
Diferența de 81.267 de lei trebuia clarificată.
Compania a susținut că a efectuat reconcilieri ale soldurilor și că datoria fiscală avută în vedere fusese stinsă. Auditorii au apreciat însă că documentele prezentate nu demonstrează îndeplinirea integrală a măsurii. În plus, diferențele dintre evidențele contabile și cele fiscale necesitau încă analiză și corecții.
În timpul misiunii de follow-up, Hidroelectrica a reluat procesul de inventariere și a constituit o comisie în iunie 2026. Aceste demersuri nu au fost considerate suficiente pentru a schimba concluzia privind stadiul măsurii.
Verificări incomplete privind clienții și penalitățile de întârziere
O altă măsură rămasă neimplementată privește activitatea de furnizare a energiei electrice către clienții noncasnici și modul în care compania a urmărit facturile restante, diferențele de preț și penalitățile de întârziere.
Raportul arată că analiza internă realizată de Hidroelectrica în 2025 s-a limitat la cei 20 de clienți identificați inițial de Curtea de Conturi, deși compania identificase 2.429 de clienți noncasnici pentru perioada 2019–2021.
În urma verificărilor asupra celor 20 de clienți, raportul intermediar al companiei a indicat diferențe de preț care nu fuseseră înregistrate în contabilitate, în valoare totală de 1.437.206 lei, fără ca auditorilor să le fi fost prezentate documente care să demonstreze dispunerea și efectuarea demersurilor de recuperare.
Printre exemplele menționate se numără diferențe de 391.786 de lei în cazul ArcelorMittal Tubular Products SRL și de 326.589 de lei în cazul Vast Băița Plai SRL.
Auditorii au mai constatat că documentele justificative privind calculul penalităților nu fuseseră puse la dispoziția echipei de control pentru unele cazuri. Într-unul dintre exemple, pentru Filsam Prod SA fuseseră calculate penalități de 9.082 de lei, sumă care nu era înregistrată în evidența contabilă.
Hidroelectrica a susținut că a îmbunătățit procedurile comerciale, a implementat sisteme informatice pentru facturare și monitorizarea creanțelor și a introdus instrumente de evaluare a riscului de credit. Compania a precizat, de asemenea, că situația celor 20 de debitori analizați inițial reflecta restanțe de 21.166.567 de lei la 8 iunie 2026.
Curtea de Conturi a apreciat însă că măsurile organizatorice și analiza limitată la eșantionul inițial nu demonstrează că toate deficiențele au fost remediate și că au fost efectuate toate demersurile necesare pentru recuperarea sumelor datorate.
Investiții vechi de zeci de ani și miliarde de lei blocate în lucrări neterminate
Raportul evidențiază și probleme privind evidența și gestionarea investițiilor începute cu zeci de ani în urmă, ale căror lucrări nu au fost finalizate sau pentru care au fost aprobate întreruperi ori abandonări.
Printre proiectele menționate se numără amenajarea hidroenergetică Surduc – Siriu, amenajarea hidroenergetică Răstolița, amenajarea hidroenergetică Pașcani și proiectul Cerna – Belareca.
Pentru Surduc – Siriu, valoarea imobilizărilor în curs era de aproximativ 756,8 milioane de lei, iar pentru Răstolița, de aproximativ 649,9 milioane de lei. La Pașcani, valoarea era de aproximativ 341,9 milioane de lei, iar la Cerna – Belareca, de aproximativ 308,1 milioane de lei.
Sunt proiecte începute în perioada 1974–1989, cu grade diferite de realizare și cu dificultăți privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici, obținerea avizelor, contractarea lucrărilor sau stabilirea unei soluții definitive de continuare.
Raportul menționează și șase obiective pentru care compania aprobase abandonarea sau întreruperea temporară a lucrărilor, cu imobilizări în curs însumând aproximativ 1,332 miliarde de lei.
Bunuri publice concesionate, cu inventare și valori neactualizate
O altă problemă privește patrimoniul public al statului concesionat Hidroelectrica.
La 31 decembrie 2021, valoarea bunurilor din domeniul public al statului concesionate companiei era de 3,475 miliarde de lei. Pentru perioada 2019 – 2021, Hidroelectrica plătise redevențe totale de aproximativ 13,28 milioane de lei.
Curtea de Conturi a identificat modificări ale inventarului bunurilor concesionate care nu fuseseră aprobate prin actele normative necesare. Printre exemple se numără investiții finalizate la barajele Subcetate, Hațeg și Gura Apelor, în valoare de aproximativ 5,73 milioane de lei, care nu fuseseră incluse în inventarul bunurilor din domeniul public al statului.
De asemenea, trei lacuri de acumulare – Drăgănești, Vidra și Izvorul Muntelui – figurau cu valoarea zero în inventarul centralizat, fără să fi fost reevaluate de la înregistrarea lor.
Hidroelectrica a solicitat Ministerului Energiei actualizarea inventarului și corectarea valorilor unor bunuri. Ministerul a transmis însă că nu putea iniția anumite modificări până la soluționarea problemelor administrative privind predarea – primirea patrimoniului între ministere.
Curtea de Conturi a menținut concluzia că măsura nu fusese implementată integral, chiar dacă societatea făcuse demersuri pentru corectarea evidențelor.
Concluzia auditului
Raportul de follow-up arată că Hidroelectrica a realizat progrese în anumite domenii, dar nu a demonstrat remedierea completă a tuturor deficiențelor pentru care Curtea de Conturi dispusese măsuri în 2022. Problemele nu se limitează la evidența contabilă. Ele privesc și mecanismele de control intern, verificarea relațiilor comerciale, gestionarea investițiilor și recuperarea prejudiciilor rezultate din plăți efectuate de companie.
Raportul a fost întocmit după o misiune de follow – up privind măsurile dispuse prin Decizia Curții de Conturi nr. 6 din 12 august 2022, cu termen inițial de realizare 17 martie 2023. La aproape patru ani de la emiterea deciziei, șapte dintre cele 11 măsuri rămase în evaluare figurau încă drept neimplementate.
