Marius Traian Tămagă, fiul fostului senator și prefect PSD Constantin Tămagă și fratele judecătoarei Elena Diana Tămagă, președinta Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți, a obținut strămutarea dosarului penal în care a fost condamnat pentru exploatarea agregatelor minerale fără autorizație. Cauza a plecat de la instanțele din Argeș și a ajuns la Curtea de Apel București, unde se judecă apelul. Decizia de strămutare a fost luată chiar de Înalta Curte, instituția în care sora inculpatului ocupă o funcție de conducere. În verificarea portalului public al instanței supreme nu am identificat fișa dosarului de strămutare.
Dosarul penal în care sunt inculpați Marius Traian Tămagă și societatea Logistic Agregate Muntenia SRL a fost instrumentat inițial la Pitești. În primă instanță, Judecătoria Pitești i-a condamnat pe cei doi inculpați pentru extragerea agregatelor minerale fără autorizația de gospodărire a apelor.
După pronunțarea sentinței, atât Tămagă, cât și societatea au formulat apel. În mod obișnuit, calea de atac împotriva unei hotărâri a Judecătoriei Pitești ar fi judecată de Curtea de Apel Pitești. În acest caz, însă, dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, în urma unei cereri de strămutare admise de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Încheierea Curții de Apel Pitești din 22 septembrie 2026, consemnează că apărătorul celor doi apelanți -inculpați a solicitat amânarea cauzei până după data de 6 octombrie, când Înalta Curte urma să soluționeze cererea de strămutare. Ulterior, după admiterea cererii de către instanța supremă, dosarul a fost scos de pe rolul instanței din Pitești.
La 5 noiembrie 2026, cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București, Secția I penală, sub numărul 20095/280/2023, cu numărul de dosar nou 4073/2026. Marius Traian Tămagă și Logistic Agregate Muntenia SRL figurează ca apelanți – inculpați, iar Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea figurează ca intimată, parte vătămată.
Primul termen de judecată la CAB a avut loc la 10 noiembrie. Completul S1 C12 A a amânat cauza pentru 8 decembrie 2026, solicitând lămuriri cu privire la societatea inculpată.
O strămutare decisă de ÎCCJ, instituția condusă în secția de contencios de sora inculpatului
Legătura de familie care dă o dimensiune suplimentară acestui caz este cea dintre Marius Traian Tămagă și judecătoarea Elena Diana Tămagă, fostă Ungureanu. Aceasta este sora inculpatului și ocupă funcția de președintă a Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Numirea sa în funcția de conducere a început la 1 aprilie 2024, pentru un mandat de trei ani, în urma unei decizii a Secției pentru judecători a CSM din 28 martie 2024.
Un alt aspect care merită clarificat este accesibilitatea documentelor privind strămutarea. În urma verificării căutării publice a portalului ÎCCJ, nu am identificat dosarul în care a fost soluționată cererea. El a fost șters rapid de pe site, cel mai probabil, în virtutea „dreptului la uitare” a Administrației Bazinale de Apă Argeș – Vedea.
Condamnare pentru balastieră ilegală
Prin sentința penală nr. 806 din 4 mai 2026, Judecătoria Pitești l-a condamnat pe Marius Traian Tămagă la o amendă penală de 15.000 de lei, reprezentând 150 de zile – amendă, cu un cuantum de 100 de lei pentru fiecare zi.
Societatea Logistic Agregate Muntenia SRL a primit o amendă penală de 75.000 de lei, reprezentând tot 150 de zile – amendă, dar cu un cuantum de 500 de lei pe zi. Fiecare dintre cei doi inculpați a fost obligat și la plata a 1.150 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit acuzației procurorilor, în perioada martie – 18 noiembrie 2022, societatea ar fi desfășurat activități de excavare și extragere de balast din terasa malului drept al lacului de acumulare Mărăcineni, fără autorizația de gospodărire a apelor necesară.
Anchetatorii au identificat o suprafață exploatată de 10.240 metri pătrați, diferită de cea pentru care fusese emis avizul de gospodărire a apelor nr. 8 din 13 ianuarie 2022. Cantitatea de agregate minerale rezultată din exploatare a fost estimată la 14.758 de metri cubi.
Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea s-a constituit parte vătămată în dosar. Pentru componenta referitoare la posibila desfășurare a unor activități miniere fără permis sau licență, procurorii au dispus disjungerea cauzei, în vederea efectuării unor cercetări distincte.
În fața instanței, apărarea a cerut achitarea și a susținut că probele nu ar demonstra că Marius Traian Tămagă ar fi efectuat personal excavările descrise în rechizitoriu. Avocații au afirmat că documentele ar indica mai degrabă activități de cântărire și comercializare a agregatelor, nu extragerea propriu-zisă. Totodată, au invocat o presupusă eroare de fapt și de drept și, în subsidiar, prescripția răspunderii penale.
Judecătoria Pitești nu a primit aceste apărări și a pronunțat condamnările. Hotărârea nu este definitivă, fiind atacată cu apel. Prin urmare, vinovăția stabilită în primă instanță urmează să fie analizată de Curtea de Apel București.
Logistic Agregate Muntenia, de la profit de milioane la insolvență
Marius Traian Tămagă figurează în prezent ca administrator, asociat unic și beneficiar al societății Logistic Agregate Muntenia SRL, înființată în 2011 și cu sediul în Pitești. Potrivit listafirme.ro, Activitatea principală a firmei este extracția pietrișului și nisipului, iar printre activitățile înregistrate se numără și transporturile rutiere de mărfuri.
Datele financiare disponibile arată o evoluție fluctuantă a societății. În 2023, Logistic Agregate Muntenia a raportat o cifră de afaceri de 3.072.278 de lei și un profit net de 1.398.889 de lei. În 2024, cifra de afaceri a coborât la 571.549 de lei, iar profitul net la 24.790 de lei.
În 2025, societatea a raportat cifră de afaceri zero și o pierdere netă de 197.311 lei. Datoriile totale erau de 1.651.855 de lei, iar activele circulante de 2.760.165 de lei. Firma figura cu un singur salariat.
Societatea a intrat în procedura generală a insolvenței în dosarul nr. 416/1259/2025, aflat pe rolul Tribunalului Specializat Argeș. Potrivit profilului societății, procedura a fost deschisă prin sentința din 11 februarie 2026, iar starea de insolvență este înregistrată începând cu 25 februarie 2026.
Așadar, societatea care a fost condamnată în primă instanță la o amendă penală de 75.000 de lei se află, în prezent, în procedura insolvenței.
Cine este Elena Diana Tămagă, fosta Ungureanu
Elena Diana Tămagă, cunoscută anterior sub numele Elena Diana Ungureanu, este unul dintre magistrații care au ocupat funcții importante în sistemul judiciar. A fost judecător la Curtea de Apel Pitești, a activat în cadrul Institutului Național al Magistraturii, unde a fost director adjunct, și a fost detașată pentru mai mult de un an la Bruxelles, la Direcția Generală Justiție și Consumatori a Comisiei Europene.
A ajuns judecător la ÎCCJ în februarie 2022, iar din aprilie 2024 conduce Secția de contencios administrativ și fiscal a instanței supreme. Din octombrie 2024 este și reprezentanta României în Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni.
A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1999, iar în 2004 a obținut titlul de doctor în drept, potrivit informațiilor publicate despre parcursul său profesional.
Numele judecătoarei a apărut și în articole de presă referitoare la familia sa. În noiembrie 2023, Jurnalul de Argeș a relatat despre dosarul fiului său, Alexandru Bogdan Ungureanu, implicat în septembrie 2020 într-un incident în fața unei săli de fitness din Pitești, în care doi tineri au fost răniți cu un briceag. Potrivit publicației, procesul penal pentru lovire a încetat după retragerea plângerilor prealabile, iar pentru portul fără drept de obiecte periculoase a fost dispusă o măsură de supraveghere pe trei luni. Curtea de Apel Pitești a menținut soluția în februarie 2022.
Fostul soț al judecătoarei Tămagă apare în interceptările din dosarul Penescu – Solomon
Numele lui Bogdan Ungureanu, fostul soț al judecătoarei Elena Diana Tămagă, apare în motivarea unei condamnări importante pronunțate de ÎCCJ în dosarul de corupție în care omul de afaceri Cornel Penescu și fostul primar al Craiovei, Antonie Solomon, au fost condamnați la câte trei ani de închisoare cu executare. Hotărârea instanței supreme consemnează mai multe convorbiri telefonice interceptate între Penescu și Ungureanu, în noiembrie 2006, în legătură cu transportul public către hypermarketul PIC din Craiova.
Bogdan Ungureanu era soțul de atunci al judecătoarei Elena Diana Ungureanu, devenită ulterior Tămagă. În Sentința penală nr. 701 din 11 iulie 2013, pronunțată în dosarul nr. 6618/121/2010, Înalta Curte descrie modul în care Cornel Penescu a încercat să obțină prelungirea traseului unui autobuz din Craiova până în zona hypermarketului PIC.
Instanța consemnează că persoane din conducerea hypermarketului, între care Bogdan Ungureanu și Dragoș George Stancu, au luat legătura cu reprezentanții autorităților locale pentru rezolvarea problemei transportului.
La 8 noiembrie 2006, procurorii au interceptat o convorbire telefonică între Cornel Penescu și Bogdan Ungureanu, în care cei doi discutau despre dificultățile legate de transportul către magazin. La finalul discuției, Penescu îi spunea interlocutorului că va merge personal la primarul Antonie Solomon pentru a „rezolva” cu mită situația.
După întâlnirea cu primarul, Penescu l-a sunat din nou pe Bogdan Ungureanu și i-a spus că s-a întâlnit cu Solomon și că problema fusese rezolvată. I-a cerut acestuia să meargă a doua zi la primărie pentru a discuta concret despre transport.
Înalta Curte a reținut că suma de 10.000 de euro fusese remisă lui Antonie Solomon, iar convorbirile telefonice dintre Penescu și Ungureanu au contribuit la reconstituirea succesiunii demersurilor prin care a fost rezolvată problema transportului.
În final, Antonie Solomon a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru luare de mită și fals intelectual, iar Cornel Penescu a primit tot trei ani de închisoare pentru dare de mită. Condamnările au rămas definitive.
Întrebările care rămân după strămutare
În cazul lui Marius Traian Tămagă, problema centrală nu este doar condamnarea în primă instanță pentru exploatarea agregatelor minerale fără autorizație. Este și traseul procedural al dosarului: de la Judecătoria Pitești, la Curtea de Apel București, după o decizie de strămutare a Înaltei Curți. Pentru a elimina orice suspiciune, procedura trebuie să poată fi verificată. Care a fost numărul dosarului de strămutare, cine a făcut parte din complet, care au fost motivele invocate de inculpați și care este motivarea pentru care ÎCCJ a decis schimbarea instanței?
