Premierul Luca – Alexandru Niculescu a semnat, la 13 noiembrie 2026, decizia prin care Dragoș – Ionuț Bănescu este transferat în interesul serviciului din funcția de secretar general al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) în cea de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Propunerea a venit chiar de la MAI, printr-o adresă transmisă în aceeași zi, iar decizia a fost publicată în Monitorul Oficial.
Bănescu nu este un funcționar oarecare. Are o carieră de aproape trei decenii în administrația publică, a trecut prin numeroase ministere, a ocupat poziții în consiliile de administrație ale unor companii de stat și a absolvit un master în Managementul Informațiilor de Securitate Națională la Academia Națională de Informații a SRI. Declarația sa de avere din februarie 2024 arată și un patrimoniu imobiliar consistent, cinci proprietăți deținute în coproprietate, economii și venituri obținute din mai multe funcții publice.
Transfer direct de la conducerea ANAF la conducerea MAI
Potrivit deciziei publicate în Monitorul Oficial, Dragoș – Ionuț Bănescu este transferat în interesul serviciului din funcția publică de secretar general al ANAF în funcția publică de secretar general al MAI.
Documentul este semnat de premierul Luca Niculescu și contrasemnat de secretarul general al Guvernului, Gabriel – Ciprian Ene.
Propunerea transferului a fost formulată de MAI printr-o adresa din 13 noiembrie 2026, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/12.807 în aceeași zi. Așadar, solicitarea ministerului și decizia premierului au fost formalizate în aceeași zi.
Funcția de secretar general este una dintre cele mai importante poziții administrative dintr-un minister. Secretarul general coordonează aparatul administrativ, resursele și activitățile funcționale ale instituției, asigurând continuitatea activității ministerului dincolo de schimbările politice de la nivelul conducerii.
De la Garda Financiară la funcțiile de conducere din ministere
Dragoș Ionuț Bănescu s-a născut la 24 februarie 1971 și este absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Transilvania din Brașov, unde a studiat în perioada 1992-1997.
Și-a început cariera în administrația publică în 1997, ca inspector de specialitate la Direcția Generală a Finanțelor Publice Brașov. În 1999 a ajuns comisar la Garda Financiară Brașov, iar din 2008 până în 2010 a ocupat funcția de comisar-șef de divizie.
În septembrie 2010 a făcut saltul către administrația centrală, fiind numit secretar general în Ministerul Finanțelor Publice. A ocupat ulterior și o funcție de director general în aceeași instituție.
De atunci, traseul său profesional a fost marcat de transferuri succesive între instituții guvernamentale, în funcții de secretar general sau secretar general adjunct. A trecut prin Ministerul Finanțelor, Ministerul Mediului, Ministerul Muncii, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Economiei și Ministerul Justiției.
În perioada mai 2012 – aprilie 2014 a fost secretar general adjunct la Ministerul Mediului. Ulterior, a ajuns la Ministerul Muncii, unde a ocupat mai întâi funcția de secretar general adjunct, apoi pe cea de secretar general, începând din aprilie 2015.
A rămas la Ministerul Muncii până în decembrie 2019, când a fost mutat la Ministerul Tineretului și Sportului, în funcția de secretar general adjunct. În 2021 a trecut succesiv pe la Ministerul Economiei și Ministerul Justiției, tot în funcții de conducere administrativă.
În decembrie 2021 a revenit la Ministerul Muncii, de această dată ca secretar general. În august 2023 a fost transferat la Cancelaria prim-ministrului, în funcția de secretar general, iar în ianuarie 2024 a ajuns la ANAF, unde a ocupat aceeași funcție până la transferul decis acum la MAI.
Master la Academia SRI și parcursul studiilor
Un element important din biografia lui Bănescu este pregătirea sa în domeniul informațiilor și securității naționale. În perioada 2008-2010, acesta a urmat un master în Managementul Informațiilor de Securitate Națională la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, instituția de învățământ superior a Serviciului Român de Informații.
A absolvit și cursul postuniversitar „Securitate și bună guvernare” la Colegiul Național de Apărare, precum și cursul „Statalitate și gândire de stat”, organizat în cadrul Universității Ovidius din Constanța.
Cinci proprietăți imobiliare
Declarația de avere rectificativă depusă de Dragoș-Ionuț Bănescu la 19 februarie 2024, în perioada în care ocupa funcția de secretar general al ANAF, relevă un patrimoniu imobiliar format din cinci proprietăți, toate deținute în cotă de 50%, împreună cu soția sa, Ionela Iolanda Bănescu. Prima proprietate este un teren agricol de 1.723 de metri pătrați, situat în localitatea Prejmer, județul Brașov, dobândit în anul 2003 prin contract de vânzare-cumpărare.
Familia mai deține un apartament de 65 de metri pătrați în municipiul Brașov, achiziționat în anul 2000, și o casă de locuit de 245 de metri pătrați în Prejmer, cumpărată în 2007.
Lista este completată de un spațiu comercial sau de producție de 81 de metri pătrați, dobândit în 2013, și un apartament de 88 de metri pătrați, achiziționat în 2017, ambele în municipiul Brașov.
Prin urmare, familia Bănescu deținea, la momentul declarației, două apartamente, o casă, un spațiu comercial și un teren agricol. Toate proprietățile sunt declarate în coproprietate, cu o cotă de 50% pentru fiecare dintre soți.
Aproape 247.000 de lei din salarii
Declarația de avere oferă și o imagine asupra veniturilor obținute de Bănescu din activitatea desfășurată în instituții publice și din participarea în structuri de conducere ale unor entități de stat.
Pentru anul fiscal la care se referă documentul, acesta a raportat venituri salariale de 126.996 de lei de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, unde ocupa funcția de secretar general.
La acestea s-au adăugat 55.138 de lei de la Cancelaria prim-ministrului, tot pentru funcția de secretar general, și 5.692 de lei de la Secretariatul General al Guvernului, unde figura ca inspector guvernamental.
Bănescu a mai încasat 14.742 de lei ca membru în Consiliul de Administrație al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” și 19.656 de lei ca membru în Consiliul de Administrație al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare GeoEcoMar.
Alți 23.353 de lei au provenit de la Societatea de Tratament Balnear și Recuperarea Capacității de Muncă (TBRCM SA), unde figura, de asemenea, ca membru în consiliul de administrație.
Totalul veniturilor enumerate la rubrica salarii și funcții asimilate, inclusiv indemnizațiile din consiliile de administrație și voucherele, este de 247.027 de lei.
Soția sa, Ionela Iolanda Bănescu, angajată la CEC Bank, a declarat venituri salariale de 81.783 de lei și vouchere de vacanță de 1.450 de lei. În plus, aceasta a obținut 62.437 de lei din închirierea unui imobil.
17 poziții în consilii de administrație și companii de stat
Un alt capitol al carierei lui Dragoș – Ionuț Bănescu îl reprezintă numărul mare de poziții ocupate în consiliile de administrație sau în adunările generale ale acționarilor unor companii și instituții publice. Bănescu a fost implicat, de-a lungul timpului, în aproximativ 17 asemenea structuri.
Printre entitățile în care a ocupat poziții se numără Romatsa, CEC Bank, Electrica, Romgaz, EximBank, Electrica Muntenia Sud, Hidroelectrica, Transelectrica, Administrația Națională Apele Române, Romsilva și Loteria Română.
Lista mai cuprinde Consiliul Național de Integritate, Societatea de Tratament Balnear și Recuperarea Capacității de Muncă, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină, Institutul Național de Cercetări Aerospațiale și Electromecanica Ploiești.
Este vorba despre companii și instituții din domenii importante pentru economia și administrația statului, de la energie și transporturi la finanțe și administrarea resurselor publice.
De la ANAF la Ministerul de Interne
În ianuarie 2024, Bănescu fusese transferat de la Cancelaria prim-ministrului Marcel Ciolacu la ANAF. Acum, după aproape trei ani, traseul său administrativ continuă cu o nouă mutare, de această dată la MAI.
Bănescu părăsește astfel conducerea administrativă a instituției care gestionează colectarea veniturilor bugetare și preia o poziție similară în ministerul care coordonează Poliția Română, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și celelalte structuri din sistemul de ordine publică.
