Curtea de Apel București, într-un dosar prezidat de vicepreședinta instanței, Sabina Adomniței, a stabilit că un polițist care constată o abatere în trafic și deschide un dosar penal nu poate începe urmărirea penală dacă a avut și calitatea de martor. Decizia a fost criticată de un magistrat, care susține că interpretarea ar putea pune sub semnul întrebării numeroase dosare privind infracțiuni rutiere.
Curtea de Apel București(CAB), într-un dosar prezidat de vicepreședinta instanței, Sabina Adomniței, a stabilit că un polițist care a constatat o abatere în trafic și care deschide un dosar și începe urmărirea penală nu poate să facă acest lucru deoarece el a avut, inițial, calitatea de martor. Totul a pornit după ce un echipaj de poliție a fost lovit în trafic de un autoturism condus de un minor de 13 ani, fără permis, mașina fiind încredințată de tatăl acestuia, Tudorel Duducă.
Faptele și interpretarea
„Un prim aspect pe care îl evidenţiază Curtea este acela conform căruia, în data de 03.09.2022, în jurul orei 13:15, s-a început urmărirea penală cu privire la faptă (in rem) prin ordonanţa din data de 03.09.2022, emisă de agentul de poliţie G.I., care, examinând actul de sesizare, în calitate de organ de urmărire, a apreciat că actul de sesizare îndeplineşte condițiile prevăzute de lege şi că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acțiunii penale”, se arată în debutul motivării.
Curtea de Apel București continuă și decide că actul de începere a urmăririi penale este nul deoarece polițistul a fost și martor la săvârșirea infracțiunii. „Curtea constată că acest act de urmărire penală inițial, şi care creează cadrul procesual al desfăşurării urmăririi penale, este lovit de nulitate, dat fiind că organul de urmărire penală care l-a întocmit, agentul de poliţie G. I., dobândise deja în cauză o altă calitate, incompatibilă cu aceea de organ de urmărire penală, respectiv calitatea de martor”, se mai arată în motivarea CAB.
Organele de constatare nu se suprapun cu organele de urmărire penală
„Astfel, din procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante aflat la fila 2 din dosarul de urmărire penală, rezultă că agentul de poliție G. I. şi agentul-șef de poliţie M. C. sunt poliţiştii care conduceau autoutilitara de poliție cu care se pare că a intrat în coliziune autovehiculul condus de minorul D. P
În mod cert, la momentul respectiv, polițistul G. I., deşi deţinea aviz de organ de cercetare al poliției judiciare, a acţionat în calitate de organ de constatare, astfel cum rezultă şi din procesul-verbal în care a inserat această calitate. Or, organele de constatare nu se suprapun cu organele de urmărire penală, atribuţiile lor fiind limitate la activitățile descrise de dispozițiile art. 61 din Codul de procedură penală, inclusiv de a înainta actele încheiate împreună cu mijloacele materiale de probă organelor de urmărire penală şi urmând a fi ascultate în calitate de martor, astfel cum în mod expres prevede art. 114 alin. 4 din Codul de procedură penală.
De altfel, deşi calitatea procesuală de martor se dobândeşte ca urmare a unui act procesual de încuviinţare a unei probe, ea se fundamentează pe faptul că o persoană a luat cunoştinţă despre fapte sau împrejurări de fapt care constituie probe în cauza penală.
Prin urmare, dincolo de a fi o calitate atribuită procesual, este o calitate care se naşte în momentul perceperii unor informații relative la faptele ce fac obiectul cauzei penale. Din această perspectivă, este neechivoc că, încă din momentul depistării autovehiculului în care se afla inculpatul D. T., agentul de poliţie G. I. a devenit martor ocular, percepând nemijlocit fapte şi împrejurări de fapt ce constituie obiectul probațiunii.
„Curtea constată că dispozițiile procesual penale interzic cumulul calității de martor cu aceea de organ de urmărire penală”, se mai arată în motivarea CAB.
Critici furibunde
Un magistrat care a dorit să-și păstreze anonimatul a criticat dur această interpretare inedită a judecătoarei Sabina Adomniței. Astfel, magistratul a arătat că „Practic, judecătorii ne spun în această decizie că un polițist care face proces-verbal de constatare nu mai poate începe urmărirea penală in rem, deoarece este, automat, martor, chiar dacă nu îți atribuie cineva calitatea asta. Toate dosarele pe infracțiuni rutiere sunt așa, cel de constatare face și in rem. Asta nu mai e justiție, e un paradis al infractorilor. Asta înseamnă că toate dosarele de rutieră sunt lovite de nulitate. Sunt decizii date de ÎCCJ care spun că organul de constatare poate face acte de urmărire penală. Zice în lege că pot fi martori, nu că sunt martori de drept, calitatea o atribuie organul judiciar, nu te-a făcut Dumnezeu martor”, ne-a declarat magistratul.
Inițial, Judecătoria Turnu Măgurele l-a achitat pe Tudorel Duducă pentru infracţiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere (încredințare). În schimb, Duducă a fost obligat la tratament medical „până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol”. Menționăm că Duducă apare ca fiind recidivist în motivarea instanței, astfel încât procurorii au cerut o pedeapsă cu executare pentru acesta.
Presa a relatat că el ar fi fost capul unei rețele de proxeneți care activa în Spania, gruparea fiind destructurată în 2007.
Completul de la CAB a dispus rejudecarea dosarului din procedura de Cameră preliminară.
