Guvernul nu susține proiectul de lege prin care asociațiile, fundațiile și federațiile ar urma să declare anual toate veniturile și sursele de finanțare, iar identitatea persoanelor care oferă sume mai mari de 5.000 de lei să fie făcută publică pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Executivul susține, într-un punct de vedere consultat de NewsCenter.ro la proiectul legislativ, că măsurile ar dubla obligații deja existente, ar putea încălca protecția datelor personale și secretul fiscal și ar introduce sancțiuni disproporționate, care pot ajunge până la dizolvarea organizațiilor.
Proiectul pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile a fost inițiat de deputata AUR Ionelia-Florența Priescu, împreună cu un grup de parlamentari AUR. Inițiativa a fost înregistrată cu numărul Bp. 104/2026 și a ajuns la Camera Deputaților sub indicativul Pl-x 414/2026.
Scopul declarat de inițiatori este asigurarea transparenței și a libertății de informare în privința veniturilor, provenienței finanțărilor și activității financiare a organizațiilor neguvernamentale. Pentru atingerea acestui obiectiv, proiectul introduce un nou articol în legislația privind asociațiile și fundațiile.
Potrivit propunerii, asociațiile, fundațiile și federațiile ar trebui să depună anual, odată cu situațiile financiare, o declarație în care să fie evidențiate toate veniturile și toate sursele de finanțare, indiferent de proveniența lor. Pentru sumele mai mari de 5.000 de lei ar urma să fie precizate elementele de identificare ale persoanelor fizice sau juridice care au oferit banii.
Declarația ar urma să fie publicată pe pagina de internet a ANAF. Proiectul prevede protejarea unor date personale, însă numele finanțatorilor persoane fizice ar rămâne public. Organizațiile care nu s-ar conforma ar avea activitatea suspendată până la depunerea declarației, dar nu mai mult de un an. Dacă obligația nu ar fi îndeplinită în acest interval, asociația, fundația sau federația ar fi dizolvată de drept.
1. Guvernul spune că raportările există deja
Primul argument invocat de Guvern este că România are deja un mecanism complex prin care sunt verificate finanțările și beneficiarii reali ai organizațiilor fără scop patrimonial. Acesta este construit inclusiv prin transpunerea legislației europene privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.
Executivul arată că Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor supraveghează, pe baza evaluării riscurilor, activitatea asociațiilor și fundațiilor. Organizațiile sunt obligate să pună la dispoziția Oficiului datele și informațiile solicitate, iar persoanele juridice trebuie să dețină informații actualizate despre beneficiarii lor reali.
Datele privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor sunt înregistrate de Ministerul Justiției într-un registru central, interconectat cu alte baze de date relevante de la nivel european. Din acest motiv, Guvernul consideră că introducerea unui mecanism paralel, prin ANAF, ar crea birocrație suplimentară și suprapuneri între instituții.
Guvernul mai arată că Legea contabilității obligă deja persoanele juridice fără scop patrimonial să declare sumele primite sub formă de subvenții, sponsorizări, redirecționări din impozitul pe profit, din impozitul microîntreprinderilor sau din impozitul pe venit, precum și alte forme similare de finanțare.
Declarația respectivă însoțește situațiile financiare anuale și trebuie să evidențieze atât sumele primite, cât și modul în care acestea au fost utilizate. Reglementările contabile stabilesc, de asemenea, cum sunt reflectate veniturile, cheltuielile și sursele proprii sau externe de finanțare.
Prin urmare, noua declarație propusă ar dubla o parte dintre informațiile deja raportate.
2. Publicarea numelor poate intra în conflict cu GDPR
O altă problemă semnalată privește publicarea pe site-ul ANAF a identității celor care finanțează organizațiile neguvernamentale. Guvernul arată că informațiile din declarațiile de venituri pot reprezenta date cu caracter personal și pot intra atât sub incidența Regulamentului general privind protecția datelor, cât și sub regimul secretului fiscal.
În punctul său de vedere, Executivul invocă hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 22 noiembrie 2022, pronunțată în cauzele conexate C-37/20 și C-601/20. Curtea a stabilit că accesul public nelimitat la informațiile despre beneficiarii reali poate reprezenta o ingerință disproporționată în dreptul la viață privată și în protecția datelor personale.
Guvernul precizează că prevenirea spălării banilor este un obiectiv legitim, dar acesta nu justifică automat divulgarea necondiționată a datelor către publicul larg. Accesul trebuie însoțit de garanții care să împiedice folosirea abuzivă a informațiilor și, potrivit noilor norme europene, trebuie să fie legat de existența unui interes legitim.
În cazul proiectului AUR, nu ar fi fost realizată o analiză care să stabilească în ce condiții pot fi publicate datele finanțatorilor, care sunt limitele divulgării și ce garanții vor proteja persoanele respective. În lipsa acestei evaluări, noua obligație riscă să intre în conflict cu legislația privind protecția datelor și confidențialitatea fiscală.
3. Dizolvarea, considerată o sancțiune excesivă
Una dintre cele mai grave obiecții privește sancțiunile. O organizație care nu depune declarația ar avea activitatea suspendată automat, iar după un an ar fi dizolvată de drept.
Guvernul consideră că suspendarea și dizolvarea pentru neîndeplinirea unei obligații de raportare pot fi sancțiuni excesive și disproporționate. Acestea ar putea bloca activitatea organizațiilor, ar descuraja participarea civică și ar crea riscul stigmatizării ONG-urilor în funcție de proveniența unei părți din finanțarea lor.
Și Conferința Organizațiilor Neguvernamentale Internaționale din cadrul Consiliului Europei a atras atenția că statul deține deja instrumentele necesare pentru verificarea contabilității și a transferurilor financiare. În opinia organizației, caracterul inutil, arbitrar și disproporționat al măsurilor poate încălca dreptul la viață privată și libertatea de asociere, protejate de articolele 8 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
4. Guvernul reclamă lipsa fundamentării și a consultării
Ultima categorie de obiecții privește modul în care a fost redactat proiectul. Guvernul afirmă că inițiativa nu este fundamentată suficient și nu demonstrează necesitatea introducerii noilor obligații. De asemenea, proiectul nu ar respecta exigențele de tehnică legislativă, potrivit cărora o lege trebuie să conțină reguli necesare, suficiente, aplicabile și corelate cu ansamblul legislației interne și europene.
Executivul avertizează că adoptarea proiectului în forma actuală ar produce efecte juridice importante asupra tuturor asociațiilor, fundațiilor și federațiilor din România. Din acest motiv, elaborarea sa ar fi trebuit să fie precedată de consultarea amplă a organizațiilor vizate și de o analiză a impactului asupra libertății de asociere, presei nonprofit, donatorilor și protecției datelor.
În concluzie, Guvernul recunoaște că transparența financiară a organizațiilor societății civile reprezintă un obiectiv legitim, dar consideră că soluțiile propuse de parlamentarii AUR sunt necorelate cu mecanismele deja existente și pot produce efecte disproporționate. Din aceste motive, Executivul condus de Ilie Bolojan a anunțat oficial că nu susține adoptarea proiectului Pl-x 414/2026.
Avertisment transmis de Înaltul Comisar ONU
Proiectul a atras și atenția Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk. Potrivit documentului Guvernului, acesta i-a transmis, la 4 august, o scrisoare ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în care și-a exprimat îngrijorarea față de obligațiile de declarare, divulgarea datelor de identificare și sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea lor.
Înaltul Comisar a avertizat că anumite prevederi pot fi incompatibile cu obligațiile internaționale ale României privind libertatea de asociere și protecția vieții private. Orice restrângere a libertății de asociere trebuie să fie legală, necesară și proporțională cu obiectivul urmărit.
Obligațiile excesive și amenințarea cu suspendarea sau dizolvarea pot avea, potrivit avertismentului, un efect de descurajare asupra activității asociațiilor și asupra participării civice. Totodată, colectarea și publicarea datelor despre donatori trebuie să fie însoțite de garanții eficiente pentru protejarea vieții private.
Proiectul afectează și instituțiile media nonprofit
Statul român a fost notificat, la 2 iunie 2026, și în legătură cu publicarea unei alerte pe Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor.
Alerta arată că numeroase instituții media funcționează juridic sub forma unor organizații neguvernamentale și se bazează pe granturi, contribuții individuale și donații punctuale din partea publicului. În această categorie intră și organizații care apără libertatea presei, precum Centrul pentru Jurnalism Independent și ActiveWatch.
Aceste entități ar trebui să publice anual toate sursele de finanțare și numele persoanelor care donează peste 5.000 de lei. Consiliul Europei avertizează că măsura poate afecta presa nonprofit, inclusiv prin descurajarea donatorilor care nu doresc ca identitatea lor să fie expusă public.
Alerta a fost încadrată la nivelul 2 din 2, iar statul a fost indicat drept sursa amenințării. Autorităților române li s-a solicitat respingerea proiectului și respectarea standardelor europene privind libertatea de exprimare.
Aproximativ 440 de organizații ale societății civile au semnat, la rândul lor, o scrisoare deschisă împotriva proiectului. Acestea susțin că autoritățile fiscale și instituțiile bancare pot verifica deja finanțarea ONG-urilor și identitatea donatorilor, fără ca informațiile respective să fie făcute publice.
