Un elicopter primit ca despăgubire după tragedia SMURD din 2016 se află în centrul dosarului înregistrat la Curtea de Apel București. Procurorii invocă TVA neachitat de 4,4 milioane de lei. Raed Arafat, acuzat de complicitate la contrabandă, respinge acuzațiile și susține că autoritățile vamale cunoșteau operațiunea.
Dosarul privind presupusa introducere în România a unui elicopter SMURD fără îndeplinirea formalităților vamale a fost înregistrat, pe 19 noiembrie 2026, la Curtea de Apel București. Raed Arafat figurează ca inculpat, alături de alte 16 persoane, potrivit fișei dosarului. Procurorii au invocat un prejudiciu de peste 4,4 milioane de lei, reprezentând TVA.
Raed Arafat este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Acuzația anunțată public în cazul său, în cursul anchetei, a fost de complicitate la contrabandă. La 11 septembrie 2026, el a confirmat că procurorii i-au comunicat calitatea de inculpat.
Dosarul elicopterului a fost înregistrat la Curtea de Apel București
Cauza are numărul 7526/2/2026, este înregistrată la Secția I penală și are ca obiect „infracțiuni la regimul vamal”, cu stadiul procesual „Fond”. Datele publice confirmă înregistrarea cauzei, însă rechizitoriul și un comunicat care să detalieze eventuala trimitere în judecată a fiecărui inculpat nu au fost identificate până la redactarea acestui articol.
Cauza are numărul 7526/2/2026, este înregistrată la Secția I penală și are ca obiect „infracțiuni la regimul vamal”, potrivit fișei publice. Stadiul procesual afișat este „Fond”. În extrasul consultat sunt enumerate 17 persoane cu calitatea de inculpat și trei societăți ca părți responsabile civilmente: Airbus Helicopters România, Omniasig Vienna Insurance Group și Aon Broker de Asigurare-Reasigurare. Înregistrarea dosarului este confirmată și de o platformă care preia informațiile instanțelor.
Acuzațiile procurorilor
Dosarul are la origine accidentul din 2 iunie 2016, când un elicopter al Aviației MAI, aflat într-o misiune SMURD, s-a prăbușit lângă localitatea Haragîș, din Republica Moldova. Cele patru persoane aflate la bord au murit, iar aeronava a fost distrusă.
În baza poliței CASCO, asigurătorul putea plăti aproximativ 23,34 milioane de lei sau putea furniza o aeronavă de înlocuire. Părțile au ales înlocuirea elicopterului.
Potrivit procurorilor, în noiembrie 2017 a fost preluată o altă aeronavă din Guernsey, teritoriu aflat în afara spațiului de aplicare a TVA al Uniunii Europene. Anchetatorii susțin că elicopterul a fost introdus și utilizat în România fără îndeplinirea formalităților vamale și fără plata TVA datorat la import.
În interpretarea acuzării, persoanele implicate ar fi permis stingerea obligației de despăgubire a asigurătorului prin predarea unui elicopter pentru care nu fuseseră îndeplinite obligațiile vamale și fiscale. Procurorii au calculat un prejudiciu de 4.4 milioane de lei, considerând că neplata acestei sume ar fi produs și un folos necuvenit în patrimoniul asigurătorului.
Cele trei companii din extras sunt înscrise ca părți responsabile civilmente, nu ca inculpați. Aceasta este calitatea procesuală afișată pentru Airbus Helicopters România, Omniasig și Aon. Fișa nu explică temeiul concret în care procurorii solicită angajarea răspunderii civile a fiecăreia.
În esență, acuzația privește modul în care a fost realizată despăgubirea: anchetatorii consideră că persoanele implicate au permis asigurătorului să își stingă obligația prin predarea unei aeronave pentru care nu fuseseră îndeplinite obligațiile vamale și fiscale.
Arafat este acuzat de contrabandă
În cazul șefului DSU, acuzația anunțată public în cursul anchetei este complicitate la contrabandă. La 11 septembrie, procurorii i-au comunicat calitatea de inculpat.
Arafat spune că nu a semnat contractele și că autoritățile știau despre elicopter
Raed Arafat contestă atât existența contrabandei, cât și propria implicare într-o faptă penală. El a susținut că, în perioada 2017–2018, coordona misiunile de urgență ale Inspectoratului General de Aviație, iar coordonarea integrală a instituției a intrat în atribuțiile sale abia în 2020.
„Nu există vreun contract sau ceva care să-l fi semnat eu”, a declarat Arafat, potrivit Euronews România.
Șeful DSU a mai afirmat că Inspectoratul de Aviație a acționat pe baza unui punct de vedere al Vămii și că a existat corespondență între instituții. În apărarea sa, el invocă faptul că autoritățile cunoșteau situația aeronavei și puteau solicita plata TVA dacă apreciau că aceasta era datorată. Tot el a susținut că aspectele de mită și abuz în serviciu cercetate anterior de DNA fuseseră clasate.
Pe 19 noiembrie, Arafat a anunțat că instanța a dispus ridicarea integrală a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor sale. El a interpretat soluția ca pe o confirmare a lipsei de fundament a măsurilor și a susținut că două hotărâri anterioare arătaseră că disputa privind TVA trebuia soluționată pe cale fiscală.
„O acuzaţie penală nu poate fi susţinută prin simple afirmaţii”, a transmis șeful DSU. Arafat a acuzat menținerea artificială a unui dosar pe care îl consideră lipsit de susținere factuală și juridică. Aceste aprecieri îi aparțin; motivările integrale ale hotărârilor invocate nu au fost consultate pentru acest articol.
Trei persoane care au condus Inspectoratul General de Aviație, trimise în judecată și ele
Pe lista celor trimișo în judecată se află și trei persoane care au ocupat, în perioade diferite, conducerea Aviației MAI.
Marius-Cătălin Burtan a exercitat atribuțiile de inspector general între 31 august și 27 noiembrie 2017, apoi din nou între 28 mai 2018 și 16 aprilie 2019, în baza unor desemnări și împuterniciri succesive. Prima perioadă se suprapune cu luna în care, potrivit anchetatorilor, a fost preluat elicopterul de înlocuire.
Ion Cristinel-Reliu a condus IGAv între 23 decembrie 2014 și 20 iulie 2017. El se afla, așadar, la conducerea instituției în momentul accidentului din Republica Moldova, care a generat dosarul de despăgubire.
Cătălin-Paul Dache a fost împuternicit inspector general din 16 aprilie 2019, apoi ca titular al funcției începând cu 25 iulie 2019.
Printre inculpații din dosar se numără și Sorin Mosor, menționat în documentațiile oficiale de achiziții drept contabil-șef al Inspectoratului General de Aviație. Cristian Dobre apare în anunțurile instituției din perioada 2016–2019 în calitate de consilier juridic, iar într-un document din 2020 figurează ca șef al Biroului juridic.
Mihaela-Elena Circo este menționată în documentele de achiziții în cadrul structurii de marketing și achiziții publice, inclusiv ca șef al serviciului. Florin Vasile apare ca șef al Serviciului Dezvoltare, Reglementări Tehnice și Coordonare Mentenanță Aeronave, în timp ce Petre Trăilescu este indicat într-un anunț de achiziție din 2018 drept șef al Biroului Exploatare Aeronave.
Numele din zona Airbus și a asigurărilor, trimise și ele în judecată
Radu Homorozeanu este cunoscut public ca director comercial al Airbus Helicopters România. În această calitate, în iulie 2019, a semnat din partea companiei un acord-cadru pentru furnizarea de elicoptere destinate operațiunilor medicale și de căutare-salvare. Acel acord este o operațiune distinctă, menționată aici pentru identificarea funcției sale.
Pentru Sorin Herea-Buzatu, profilul profesional public indică funcția de Chief Test Pilot la Airbus Helicopters România, adică pilot-șef de încercare.
Mihail Tecău este asociat conducerii Omniasig. Potrivit prezentării companiei, a preluat funcția de președinte al Directoratului și CEO după fuziunea din 2012 dintre BCR Asigurări și fostul Omniasig.
Mădălin Roșu a fost membru al Directoratului Omniasig începând din 2014. Compania a anunțat plecarea sa în octombrie 2023 și a precizat că, din poziția de Chief Claims Officer, coordonase domeniile daune, subscriere auto, litigii și direcția tehnică operațională.
