Oprirea pentru revizie a reactorului 6 al centralei nucleare Kozlodui, din Bulgaria, reduce producția de electricitate disponibilă în regiune și poate pune presiune pe importurile României în orele de consum ridicat, avertizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Potrivit analizei transmise de acesta, riscul principal este creșterea costurilor energiei în orele de vârf. Oprirea reactorului nu justifică, singură, anticiparea unor întreruperi generalizate, însă marja de siguranță poate scădea în serile reci, cu vânt slab și indisponibilități suplimentare la centrale.
Unitatea 6 este programată să fie oprită la 8 octombrie 2026 pentru mentenanța anuală și reîncărcarea cu combustibil, lucrările urmând să dureze până la sfârșitul lunii noiembrie.
Unitatea 5 continuă să funcționeze, cu puterea ajustată în funcție de nivelul Dunării și de asigurarea apei necesare centralei, potrivit anunțului operatorului, relatat de televiziunea publică bulgară.
România și vecinii pot avea nevoie de importuri în aceleași ore
Retragerea temporară a unei capacități de aproximativ 1.000 MW intervine într-o perioadă în care zilele se scurtează, temperaturile pot scădea, iar consumul de seară crește.
Chisăliță arată că efectul asupra României depinde de producția internă disponibilă și de cantitățile care pot fi importate efectiv în orele dificile. O răcire simultană a vremii în România, Ungaria și Balcani ar majora cererea regională. Dacă aceasta se suprapune cu producție eoliană redusă și avarii la centrale, surplusurile disponibile pentru export se diminuează.
„Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleași ore în care avem nevoie și noi”, explică președintele AEI.
Bulgaria poate continua să exporte electricitate și după oprirea reactorului, însă cantitățile depind de funcționarea celorlalte centrale și de consumul propriu. Ungaria poate facilita accesul la energia produsă în Europa Centrală, dar are, la rândul său, nevoie de importuri. În plus, capacitatea rețelelor limitează energia care poate fi transportată până în România.
Scenariul AEI: un necesar de import de 2.700 MW
Pentru a ilustra vulnerabilitatea, Chisăliță propune un scenariu cu un consum de seară de 7.600 MW și o producție internă de 4.900 MW. În această situație, România ar avea nevoie de 2.700 MW din import.
Dacă ar putea atrage doar 2.500 MW, diferența de 200 MW ar trebui acoperită prin producție suplimentară, flexibilitate sau reducerea consumului. Aceste valori reprezintă ipoteze de analiză, nu o prognoză oficială, precizează autorul.
Analiza include și o simulare construită pe consumul și producția din octombrie 2025, într-un scenariu care presupune nefuncționarea centralei de la Cernavodă. Această ipoteză nu trebuie confundată cu o confirmare a indisponibilității centralei în prezent.
Dincolo de acoperirea consumului, sistemul trebuie să păstreze rezerve pentru pierderea neașteptată a unui grup de producție sau a unei legături de transport. Un bilanț care se închide la limită poate deveni vulnerabil la o avarie suplimentară, avertizează Chisăliță.
De ce contează norii, chiar dacă vârful de consum este după apus
Președintele AEI explică și rolul producției fotovoltaice. După apus, aceasta contribuie oricum foarte puțin la acoperirea cererii. Nebulozitatea reduce însă energia produsă în timpul zilei, disponibilul pentru încărcarea bateriilor și posibilitatea de a economisi apa din acumulări pentru consumul de seară.
În orele critice, capacitatea de a acoperi cererea depinde de centralele disponibile, hidroenergie, vânt, stocarea încărcată și importurile realizabile.
În evaluarea lui Chisăliță, România poate acoperi cererea în majoritatea serilor din octombrie. Problemele pot apărea atunci când frigul, vântul slab și avariile suplimentare se suprapun, reducând marja de siguranță.
Energia mai scumpă, primul efect anticipat
Primul efect probabil al reducerii producției disponibile este economic, susține autorul analizei. În orele de vârf, piața poate apela la surse mai costisitoare, ceea ce majorează cheltuielile furnizorilor expuși acestor intervale.
Aceste costuri se pot reflecta ulterior în ofertele către consumatori. Oprirea reactorului nu produce însă automat o majorare imediată a facturilor.
Chisăliță consideră că autoritățile ar fi trebuit să prezinte public un bilanț pentru serile dificile, care să includă producția disponibilă, importurile realizabile, rezervele și măsurile pregătite pentru o avarie suplimentară.
În opinia sa, puterea instalată și mediile lunare nu sunt suficiente pentru evaluarea siguranței alimentării. Revizia de la Kozlodui era cunoscută, iar pregătirea sistemului trebuie judecată prin capacitatea de a acoperi orele cu cerere ridicată, la un cost suportabil.
