România mai are de recuperat aproape 400 de milioane de dolari din datorii vechi de pe vremea lui Ceaușescu

Datele apar în raportul Curții de Conturi asupra contului general anual de execuție a bugetului de stat pe 2024, aprobat în iunie 2026. Documentul prezintă atât situația creanțelor la 31 decembrie 2024, cât și o actualizare a soldurilor la 31 octombrie 2025, pe baza informațiilor furnizate de Ministerul Finanțelor.

Creanțele provin din operațiuni economice derulate de statul român înainte de căderea regimului comunist: exporturi de produse industriale, echipamente, utilaje și nave, acordarea de credite guvernamentale unor state din Africa, Asia și America Latină, precum și lucrări de construcții, proiectare și infrastructură executate de companii românești în străinătate.

În multe cazuri, plata urma să fie făcută în valută convertibilă sau în ruble transferabile. Recuperarea banilor s-a dovedit însă dificilă, în special în state care au trecut prin războaie civile, crize economice sau schimbări politice majore.

Sudanul, Irak și Libia, cei mai mari datornici

Potrivit situației prezentate de Ministerul Finanțelor, la 31 decembrie 2024, România avea de reglementat sau recuperat 399.355.461,03 dolari, împărțiți în două categorii: datorii deja reglementate prin hotărâri de guvern sau legi, aflate în curs de derulare, și datorii pentru care negocierile de reglementare nu fuseseră încă începute sau finalizate.

În prima categorie, a statelor cu datorii reglementate, se aflau:

• Irak – 149.647.382,34 dolari;

• Mozambic – 5.386.318,74 dolari;

• Republica Guineea – 2.341.647,38 dolari;

• Republica Populară Democrată Coreeană – 546.952,61 dolari;

• Zair (actuala Republică Democrată Congo) – 107.582,71 dolari.

Totalul acestor creanțe era de aproximativ 158 de milioane de dolari.

În a doua categorie, a statelor ale căror datorii nu fuseseră încă negociate în vederea reglementării, se aflau:

• Sudan – 169.858.286,14 dolari;

• Libia – 45.568.327,63 dolari;

• Nigeria – 12.587.000 dolari;

• Republica Centrafricană – 10.686.204,05 dolari;

• Somalia – 2.526.759,43 dolari;

• Tanzania – 99.000 dolari.

Totalul acestor datorii era de peste 241,3 milioane de dolari.

Pe lângă creanțele exprimate în dolari, România avea de recuperat și 881.325,47 lire sterline de la Sudan, 22.930.147,992 dinari libieni de la Libia și echivalentul a 24.391,84 euro de la Guineea, sumă provenită dintr-o creanță exprimată inițial în franci francezi.

România a încasat 48,3 milioane de dolari în 2024

În cursul anului 2024, România a încasat bani de la două dintre statele debitoare: Irak și Mozambic.

Potrivit tabelului din raport, în cazul Irakului au fost înregistrate două plăți:

• 23.807.530,19 dolari, la 1 martie 2024;

• 23.321.662,22 dolari, la 30 august 2024.

În cazul Mozambicului, statul român a încasat:

• 595.942,16 dolari, la 5 februarie 2024;

• 576.584,01 dolari, la 19 iulie 2024.

În total, încasările din cele două relații au însumat 48.301.718,58 dolari, echivalentul a 218.846.245,9 lei virați la bugetul de stat.

Cea mai mare parte a banilor a provenit din rambursările Irakului, care a achitat peste 47,1 milioane de dolari în cele două tranșe.

În cazul Mozambicului, Ministerul Finanțelor arată că statul respectă prevederile acordului bilateral privind reglementarea datoriei către România, iar creanțele sunt în curs de încasare.

Cuba refuză negocierile pentru 1,7 miliarde de ruble transferabile

Una dintre cele mai complicate situații este cea a Cubei. România are de recuperat de la această țară 1.726.294.290,10 ruble transferabile, reprezentând întreaga valoare a creanțelor românești exprimate în această monedă.

Potrivit documentului, autoritățile cubaneze refuză categoric să accepte începerea negocierilor pentru stabilirea unui coeficient de conversie între rubla transferabilă și dolarul american, precum și pentru convenirea modalităților de rambursare. Poziția constantă a Cubei ar fi aceea că datoria ar trebui ștearsă, pe motiv că rubla transferabilă a dispărut.

Strategia României este, în aceste condiții, identificarea unui moment favorabil, în funcție de evoluția relațiilor bilaterale și de situația economică internă a Cubei, pentru reluarea demersurilor diplomatice și readucerea dosarului datoriei pe agenda bilaterală.

În octombrie 2025, soldul creanței crescuse la 1.741.566.698,17 ruble transferabile, potrivit actualizării prezentate în raport.

Sudanul și Libia, datorii blocate de instabilitatea politică

În cazul Sudanului, România are de recuperat 169,8 milioane de dolari. Ministerul Finanțelor arată că demersurile depind de evoluția situației interne din această țară și de reluarea procesului de conciliere și reglementare a datoriei.

Autoritățile române așteaptă informații din partea unei firme de consultanță cu privire la reluarea procesului de negociere. Ulterior, instituțiile abilitate ar urma să demareze negocierile în baza unui mandat acordat de Guvern.

Situația este complicată și în Libia, unde creanța României se ridică la 45,5 milioane de dolari. Strategia Ministerului Finanțelor depinde de evoluția conflictului armat și de posibilitatea reluării discuțiilor cu autoritățile libiene. În cazul în care vor exista semnale privind reluarea negocierilor, Ministerul Finanțelor intenționează să solicite Ambasadei României la Tripoli să inițieze demersuri pe lângă instituțiile competente din Libia.

Pentru Coreea de Nord, unde România are de recuperat aproximativ 547.000 de dolari, demersurile oficiale urmează să continue prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, în vederea reglementării datoriei atunci când condițiile de dialog vor permite acest lucru.

Creanțe din companii mixte intrate în faliment

O parte dintre creanțele istorice ale României provin din participarea statului la societăți mixte înființate în străinătate sau din livrări de echipamente către asemenea companii. În unele cazuri, firmele respective au intrat în faliment cu decenii în urmă, iar recuperarea sumelor este considerată extrem de dificilă.

În Republica Centrafricană, România are de recuperat 10,6 milioane de dolari. Creanțele provin din participațiile statului român la capitalul social al societăților mixte Lorombois și Carombois, precum și din livrările de echipamente pentru fabricile de exploatare și prelucrare a lemnului ale celor două companii.

În contextul falimentului societăților, Comisia interdepartamentală constituită în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/1994 urma să analizeze oportunitatea inițierii unui act normativ pentru scoaterea creanțelor din evidența extrabilanțieră a contabilității publice. Ministerul Finanțelor invocă imposibilitatea recuperării acestora.

O situație similară este în Nigeria, unde România are de recuperat 12,5 milioane de dolari. Suma reprezintă participația statului român la capitalul social al societății mixte Nirowi și contravaloarea unor livrări efectuate către aceasta. Compania se află în faliment din 1997, iar încercările de vânzare a participațiilor românești nu au avut succes. După obținerea unor informații prin intermediul ambasadei, Comisia interdepartamentală urma să întocmească un material pentru Guvern, astfel încât Executivul să poată lua o decizie fundamentată.

În Tanzania, creanța de 99.000 de dolari provine din capitalul social și livrările de utilaje pentru exploatări miniere către societatea mixtă Besaminco, desființată în 1984. Ministerul Finanțelor arată că urmează să fie obținute documentele de lichidare ale societății, prin intermediul Ambasadei României în Kenya, pentru a fi analizată posibilitatea scoaterii creanței din evidența extrabilanțieră.

Actualizarea din 2025 arată reducerea soldului datoriei Irakului

Raportul include și o actualizare a creanțelor la 31 octombrie 2025. În cazul statelor ale căror datorii fuseseră reglementate, soldul total în dolari scăzuse de la aproximativ 158 de milioane de dolari la 31 decembrie 2024 la aproximativ 112,4 milioane de dolari în octombrie 2025.

Cea mai importantă modificare este înregistrată în cazul Irakului, unde soldul a coborât de la 149,6 milioane de dolari la 104,4 milioane de dolari. În cazul Mozambicului, soldul a scăzut de la 5,38 milioane de dolari la aproximativ 4,97 milioane de dolari.

În schimb, creanțele nereglementate în dolari au rămas la același nivel, de aproximativ 241,3 milioane de dolari. Și în cazul Cubei, suma exprimată în ruble transferabile a crescut, potrivit actualizării Ministerului Finanțelor.

Curtea de Conturi prezintă tabloul acestor creanțe istorice ca fiind unul eterogen: unele datorii sunt în curs de recuperare, precum cele din Irak și Mozambic; altele depind de evoluțiile politice din statele debitoare, precum Libia și Sudan; iar în cazurile Republicii Centrafricane, Nigeriei și Tanzaniei, autoritățile iau în calcul inclusiv scoaterea sumelor din evidențele contabile, din cauza dificultăților sau imposibilității recuperării.

Raportul mai arată că recuperarea creanțelor se bazează pe acorduri bilaterale, negocieri pentru reeșalonarea datoriilor și, în anumite situații, pe conversia datoriei în investiții, participații la companii sau concesiuni. În alte cazuri, au fost operate sau pot fi luate în calcul ștergeri parțiale ori totale ale datoriilor, în contextul imposibilității reale de recuperare și al politicilor internaționale privind statele sărace și puternic îndatorate.