SUA ar putea relua finanțările pentru ONG-urile din Europa. Vor primi bani doar organizațiile care susțin temele lui Donald Trump

Departamentul de Stat al SUA

Departamentul de Stat al SUA

Administrația președintelui Donald Trump pregătește o nouă etapă a confruntării ideologice dintre Washington și Bruxelles. După luni de critici la adresa Uniunii Europene privind migrația, libertatea de exprimare și politicile considerate excesiv de progresiste, Departamentul de Stat al SUA urmează să lanseze un program de granturi destinat inclusiv influențării dezbaterii politice interne din statele europene.

Informația a fost publicată de prestigioasa revistă americană Foreign Policy, care susține că Departamentul de Stat pregătește „un val de granturi” orientate către susținerea unor teme promovate de administrația Trump în Europa.

„The administration is putting its money where its mouth is”

„Now, the administration is putting its money where its mouth is: The State Department will soon announce a wave of grants aimed in part at reshaping European domestic politics”, notează publicația americană. Care în traduce în limba română asta ar însemna: „Acum, administrația își susține declarațiile prin fapte: Departamentul de Stat urmează să anunțe în curând o serie de granturi care au ca obiectiv, cel puțin parțial, remodelarea politicii interne din Europa”.

Potrivit Foreign Policy, programul va fi gestionat de Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) din cadrul Departamentului de Stat, structură care în trecut finanța proiecte de promovare a democrației în state precum Rusia, Iran, Belarus sau Cuba.

O schimbare majoră de strategie

În ultimii ani, administrațiile americane au finanțat în Europa și în alte regiuni ale lumii programe privind statul de drept, independența presei, combaterea corupției și consolidarea societății civile.

Noua administrație Trump pare însă să schimbe accentul acestor finanțări.

Potrivit presei americane, granturile ar urma să susțină organizații și proiecte care promovează teme precum libertatea de exprimare, combaterea cenzurii online, protejarea identității culturale, limitarea imigrației ilegale și reducerea influenței birocrației europene asupra deciziilor naționale.

Vicepreședintele american J.D. Vance a criticat în repetate rânduri liderii europeni, acuzându-i că limitează dezbaterea publică și marginalizează curentele conservatoare. În discursurile sale, acesta a invocat inclusiv situația din România și anularea alegerilor prezidențiale din 2024 ca exemple de decizii care au ridicat întrebări în mediile conservatoare americane.

Nu este vorba despre finanțarea directă a partidelor

Programul analizat de Departamentul de Stat pare să fie destinat în principal:

  • think-tank-urilor;
  • fundațiilor;
  • organizațiilor neguvernamentale;
  • institutelor de cercetare;
  • platformelor de analiză și dezbatere publică;
  • proiectelor dedicate libertății de exprimare și combaterii cenzurii.

Administrația Trump nu pregătește, cel puțin potrivit informațiilor publice existente în acest moment, transferuri directe de bani către partide politice europene. Cu toate acestea, impactul politic poate fi semnificativ. Think-tank-urile și organizațiile finanțate prin granturi pot produce studii, rapoarte, campanii publice, conferințe și proiecte media care influențează agenda publică și discursul politic fără să finanțeze direct formațiuni politice.

Acesta este un model utilizat de decenii atât de administrațiile americane, cât și de numeroase fundații europene și internaționale.

Europa, noul câmp de luptă ideologică

Analiștii citați de Foreign Policy avertizează că programul de granturi ar putea amplifica tensiunile deja existente dintre Washington și unele capitale europene. Criticii se tem că finanțările ar putea legitima curente politice considerate până acum marginale și ar putea accentua polarizarea din mai multe state membre ale Uniunii Europene.

Susținătorii proiectului argumentează însă că administrația Trump încearcă doar să finanțeze organizații care promovează libertatea de exprimare și pluralismul politic într-un context în care multe voci conservatoare consideră că sunt marginalizate în Europa.

Indiferent de interpretare, mesajul transmis de Washington este clar: după ce ani la rând Statele Unite au finanțat programe tradiționale de promovare a democrației și societății civile, administrația Trump este pregătită să utilizeze resursele Departamentului de Stat pentru a susține explicit teme și organizații apropiate propriei sale viziuni politice.

Iar Europa, inclusiv România, ar putea deveni unul dintre principalele terenuri pe care se va desfășura această nouă confruntare ideologică transatlantică.

În ultimele luni, oficiali republicani au criticat frecvent:

  • Digital Services Act (DSA);
  • reglementările europene privind conținutul online;
  • politicile climatice ale Uniunii Europene;
  • politicile privind migrația;
  • programele de diversitate și incluziune promovate în multe state europene.

În paralel, Washingtonul a redus sau a suspendat mai multe programe tradiționale de finanțare prin USAID și alte agenții federale, inclusiv unele destinate organizațiilor media și ONG-urilor din Europa de Est.

Potrivit Reuters, administrația Trump a modificat inclusiv modul în care sunt redactate rapoartele oficiale privind drepturile omului, punând accent mai mare pe libertatea de exprimare și pe ceea ce oficialii republicani consideră a fi forme de cenzură ideologică.

Ce înseamnă pentru România

Pentru România, noul program de granturi ar putea avea implicații politice semnificative.

În ultimii ani, scena politică românească a devenit una dintre cele mai polarizate din Europa Centrală și de Est. Teme precum relația cu Uniunea Europeană, migrația, războiul din Ucraina, libertatea de exprimare și identitatea națională sunt deja subiecte majore de dezbatere publică.

În acest context, eventualele finanțări americane destinate organizațiilor, fundațiilor sau think-tank-urilor care promovează agenda conservatoare ar putea influența indirect discursul politic intern și campaniile electorale viitoare.

Situația este cu atât mai interesantă cu cât România a devenit în ultimul an un punct important de interes pentru cercurile republicane din jurul lui Donald Trump.

Vizita la București a consultantului republican Jason Miller, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Trump, precum și contractul de lobby semnat de Administrația Prezidențială cu firma americană Eversheds Sutherland au readus în atenție relațiile dintre România și noua administrație de la Washington.

Totodată, proiecte strategice precum Coridorul Vertical al Gazelor, dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) și extinderea cooperării militare dintre România și Statele Unite au devenit teme centrale în relația bilaterală.

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la NewsCenter.ro

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura