Topul pe județe al celor mai risipitori români de Black Friday

Campanie de Black Friday

Bucureștenii au cheltuit cel mai mult în magazinele online analizate într-un studiu despre Black Friday 2026, atât ca sumă totală, cât și raportat la populație. Ilfovul ocupă locul al doilea în ambele clasamente, iar Timișul depășește Clujul la cheltuiala pe locuitor. Brașovul înregistrează cea mai mare creștere anuală, într-o ediție în care cumpărăturile s-au mutat tot mai mult înaintea zilei de vineri.

Harta cumpărăturilor de Black Friday arată o concentrare puternică a cheltuielilor în Capitală și în câteva județe cu mari centre urbane. În cele 162 de magazine online incluse în studiu, cumpărătorilor localizați în București le-au fost atribuite venituri de 53,8 milioane de lei în perioada 27 octombrie-10 noiembrie 2026. Ilfovul urmează cu 13,8 milioane de lei, Clujul cu 12,6 milioane, iar Timișul cu 12,4 milioane.

Împreună, aceste patru zone au generat cumpărături de 92,6 milioane de lei în magazinele analizate. Dimensiunea populației explică însă numai o parte din diferențe: raportarea la numărul locuitorilor păstrează Bucureștiul și Ilfovul în frunte, dar schimbă ordinea dintre Timiș și Cluj.

Datele provin din studiul DWF „Black Friday nu mai e vineri”, realizat pe baza Google Analytics 4 pentru 162 de magazine online, comparând campaniile din 2026 și 2025.

Cine a cheltuit cel mai mult pe locuitor

Bucureștiul conduce cu 31,5 lei pe locuitor, urmat de Ilfov, cu 22,9 lei. Timișul ajunge la 18,6 lei, înaintea Clujului, care are 18,1 lei. Brașovul completează primele cinci poziții, cu 16,3 lei pe locuitor.

Topul cheltuielilor de Black Friday

Valorile nu reprezintă întreaga cheltuială de Black Friday a unui locuitor și nici valoarea medie a unei comenzi. Sunt veniturile atribuite fiecărei zone în eșantionul de magazine, împărțite la populația acesteia, inclusiv la persoanele care nu au cumpărat nimic.

Diferența dintre extremități este mare. Bucureștiul are o valoare pe locuitor de aproximativ 11,7 ori mai mare decât Covasna, aflată la finalul clasamentului, cu 2,7 lei. Urmează, între cele mai mici valori, Vaslui, cu 2,8 lei, Teleorman, cu 2,9 lei, și Călărași, cu 3 lei.

Aceste diferențe pot reflecta atât puterea de cumpărare și utilizarea comerțului online, cât și distribuția clienților magazinelor selectate. Datele nu permit separarea contribuției fiecărui factor.

Clasamentul sumelor totale: Iașiul înaintea Brașovului, Prahova înaintea Bihorului

După valoarea totală a cumpărăturilor, primele zece poziții sunt ocupate de București, Ilfov, Cluj, Timiș, Iași, Brașov, Constanța, Prahova, Bihor și Dolj.

Iașiul generează 9,6 milioane de lei, mai mult decât Brașovul, cu 9,1 milioane, dar cheltuiala raportată la populație este mai ridicată în Brașov: 16,3 lei, față de 12,4 lei.

O inversare asemănătoare apare între Prahova și Bihor. Prahova are cumpărături totale de 5 milioane de lei, față de 4,3 milioane în Bihor. Pe locuitor, Bihorul trece însă înainte: 7,8 lei, comparativ cu 7,3 lei.

Doljul intră în primele zece zone după suma totală, cu 3,3 milioane de lei, dar la cheltuiala pe locuitor, de 5,5 lei, este depășit inclusiv de Mureș, cu 6,2 lei, și Sibiu, cu 6,9 lei.

Clasamentul sumelor totale arată unde au găsit comercianții cele mai mari piețe. Cel pe locuitor oferă o comparație care ține cont de diferențele de populație.

Brașovul și Bacăul au accelerat cumpărăturile. Bucureștiul a redus cheltuielile

Cel mai mare avans anual din tabelul geografic îl are Brașovul: plus 34,5%. Urmează Bacău, cu 27,3%, Arad, cu 17,1%, și Bihor, cu 16,3%. Maramureșul crește cu 13,9%, Iașiul cu 11,4%, iar Constanța cu 10,9%.

Bacăul este un exemplu al diferenței dintre ritmul de creștere și nivelul cheltuielilor. Deși are al doilea cel mai mare avans, valoarea cumpărăturilor ajunge la 3,1 milioane de lei, respectiv 5,3 lei pe locuitor. O creștere rapidă nu înseamnă automat o poziție de vârf în clasament.

Capitala păstrează primul loc, dar cheltuielile atribuite cumpărătorilor din București scad cu 12,4% față de 2025. Ilfovul pierde 9,2%, iar Timișul 9,8%. Clujul se diferențiază printr-o creștere de 5%.

Cea mai mare scădere din tabel este în Prahova, de 26,3%. Reduceri importante apar și în Tulcea, de 20,3%, Hunedoara, de 18,5%, Teleorman, de 17,7%, și Vrancea, de 17,6%.

Rezultă o ediție cu evoluții locale foarte diferite: marile piețe nu cresc toate, iar unele județe cu volume mai mici câștigă teren.

Black Friday s-a mutat înainte de vineri

Studiul compară date din Google Analytics 4 pentru aceleași 162 de magazine online, pe intervale de 15 zile: 27 octombrie–10 noiembrie 2026 și 28 octombrie–11 noiembrie 2025, aliniate după zilele săptămânii.

Veniturile totale au scăzut de la 201 milioane de lei la 193,7 milioane, cu 3,6%. Schimbarea importantă este însă distribuția în timp a cumpărăturilor.

Cele zece zile dinaintea vinerii au adus cu 7,8 milioane de lei mai mult decât în perioada comparabilă din 2025, un avans de 8,7%. Vinerea de Black Friday a pierdut 8,1 milioane de lei, respectiv 16,5%, iar cele patru zile de după au adus cu 7 milioane de lei mai puțin, o scădere de 11,3%.

În săptămâna Black Friday, ponderea veniturilor realizate de luni până joi a crescut de la 34,7% la 42,2%. Vinerea a coborât de la 37,2% la 32,5%. Pentru 65% dintre magazine, zilele de dinaintea vinerii au reprezentat o parte mai mare din vânzările săptămânii decât în anul precedent.

Schimbarea se vede și pe hartă. Iașiul crește cu 11,4% pe întreaga perioadă, dar scade cu 15,1% în vinerea de Black Friday. În Constanța, avansul de 10,9% pe cele 15 zile coexistă cu o scădere de 21,1% vineri. Bacăul urcă cu 27,3% pe intervalul complet, deși ziua principală aduce cu 6,3% mai puțin.

Mai mulți vizitatori, dar mai puține comenzi

Traficul magazinelor a crescut cu 4,3%, în timp ce numărul comenzilor a scăzut cu 2,5%, până la 536.714. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar valoarea medie a coșului s-a redus cu 1,1%, la aproximativ 361 de lei.

Magazinele au atras astfel mai multe vizite, dar au transformat o proporție mai mică în cumpărături. Datele sunt compatibile cu o selecție mai atentă a ofertelor, fără să demonstreze singure motivele pentru care vizitatorii au renunțat la comandă.

Nici scăderea veniturilor nu poate fi pusă integral pe seama Black Friday. În două săptămâni obișnuite din octombrie, aceleași magazine înregistraseră deja o reducere anuală de 3,5%.

O zi din perioada Black Friday a generat de 2,03 ori venitul unei zile obișnuite din octombrie, în ambii ani. Campania a păstrat, așadar, aceeași amplificare a vânzărilor, peste un nivel de bază mai mic.

Media ascunde și diferențe între comercianți. Pe întreaga perioadă, veniturile totale au scăzut cu 3,6%, dar magazinul median a pierdut 9,1%. Înainte de vineri, totalul crește cu 8,7%, în timp ce magazinul median scade cu 2,7%. Câștigurile nu s-au distribuit uniform în eșantion, iar rezultatul cumulat este influențat mai puternic de magazinele mari.

Ce măsoară harta cumpărăturilor

Localizarea este cea detectată de Google Analytics 4, nu domiciliul verificat al cumpărătorului sau, obligatoriu, adresa de livrare. Clasamentul pe locuitor folosește populația de la 1 ianuarie 2025, din date Eurostat provenite de la INS.

Analiza geografică include numai comenzile din România. Potrivit studiului, 2,9% din venitul relevant nu are un județ atribuit, iar veniturile distribuite pe județe scad cu 5% față de 2025. Acest rezultat are o acoperire diferită de totalul general de 193,7 milioane de lei.

Clasamentul descrie cumpărăturile observate în cele 162 de magazine, fără să poată fi extins automat la întregul comerț online românesc. În acest eșantion, Bucureștiul și Ilfovul rămân în fruntea cheltuielilor, Brașovul câștigă puternic teren, iar comparația pe întreaga campanie arată cât de mult s-a îndepărtat Black Friday de o singură zi de reduceri.

Lasă un răspuns