Funky Citizens arată că situația justiției, ca element fundamental al statului de drept, s-a deteriorat în ultimul an. Organizația spune că nu vorbește din impresii, ci pe baza indicatorilor internaționali, a documentelor oficiale, a hotărârilor judecătorești și a investigațiilor de presă. Problema centrală ar fi rigiditatea cu care sunt menținute mecanisme care permit exercitarea discreționară a puterii în interiorul profesiei, dublată de incapacitatea instituțiilor de a transforma problemele documentate în reforme reale. Garanțiile independenței justiției „nu s-au mișcat”, în ciuda consultărilor, a petițiilor și a propunerilor de amendamente. Documentul de poziționare al organizației, publicat în octombrie 2026, trece în revistă 30 de episoade care, spune ea, arată aceeași direcție.
Ziua Europeană a Justiției a ajuns, pentru România, „mai degrabă o zi de comemorare decât una de sărbătoare”. Așa descrie Funky Citizens, într-un amplu document de poziționare, anul scurs de la documentarul Recorder „Justiție capturată” până la decizia prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a vorbit despre „risc de conflict de interese” în cazul salariilor magistraților.
Organizația atrage atenția că nu pornește din impresii. Evaluarea sa se bazează, spune ea, pe indicatori internaționali, documente oficiale, hotărâri judecătorești și investigații de presă, iar toate acestea ar indica aceeași direcție. Constatările jurnalistice și pozițiile instituțiilor sunt prezentate în document ca atare, nu ca adevăruri judiciare stabilite.
Puterea discreționară și reformele care nu vin
Diagnosticul central al Funky Citizens este că justiția din România pare să devină tot mai rigidă în privința mecanismelor care permit exercitarea discreționară a puterii în interiorul profesiei. La asta se adaugă, în opinia organizației, incapacitatea instituțiilor de a transforma problemele documentate în reforme reale.
Organizația spune că în ultimul an a participat la consultări, a propus amendamente și a cerut public un calendar de reformă. Răspunsul ar fi fost însă format din blocaje, stigmatizarea participării civice și măsuri administrative care ocolesc vulnerabilitățile semnalate. Criteriul de evaluare, explică ea, este efectul asupra cetățeanului care intră într-o sală de judecată. Mai exact, dacă judecătorul său este independent, dacă legea se aplică la fel pentru toți, dacă are acces real la justiție, dacă hotărârea este previzibilă și dacă autoritățile răspund pentru ce fac.
Ce arată cifrele
În partea de concluzii, documentul pune în fața cititorului evaluările internaționale:
- Rule of Law Index (World Justice Project) În edițiile 2024, 2025 și 2026, scorul României a scăzut de trei ori la rând, cu 1,6%, 1,2% și 1,1%. Scorul publicat a trecut de la 0,62 la 0,61, iar aparenta stagnare dintre 2025 și 2026 vine, potrivit documentului, doar din rotunjire. România a coborât de pe locul 41 pe locul 45 în clasamentul global și se află pe locul 28 din 31 în regiunea care reunește UE, AELS și America de Nord. Ediția 2026 plasează țara pe locul 55 la limitarea puterii guvernamentale, pe 49 la justiția civilă și pe 53 la justiția penală, și consemnează o diminuare a participării civice.
- Freedom in the World 2026 (Freedom House). România primește 83 din 100, cu un punct în plus datorat alegerilor prezidențiale. Indicatorii privind independența justiției, procesul echitabil și tratamentul egal rămân însă la 3 din 4. V-Dem include România între cazurile de inversare a democratizării, cu o ușoară revenire în 2025, tot pe fondul alegerilor.
- Raportul Comisiei Europene privind statul de drept (17 iulie 2026). Recunoaște progrese legislative și de eficiență, dar constată și persistența presiunilor interne și a deficiențelor de control. Pentru Funky Citizens, închiderea MCV în 2023 a fost „o radiografie de moment, nu un certificat permanent”.
- Barometrul INSCOP (ianuarie 2026). Doar 25,5% dintre români declară că au încredere în justiție, iar 80,2% consideră că legea se aplică egal în mică măsură sau deloc.
Concluzia organizației: alegerile au îmbunătățit tabloul democratic, eficiența a crescut pe alocuri, dar garanțiile independenței justiției nu s-au mișcat.
O reformă cerută și rămasă fără răspuns
Povestea de la care pornește documentul începe cu documentarul Recorder din 9 decembrie 2025. După difuzare, Funky Citizens și Declic au mobilizat sprijin public pentru modificarea legilor justiției. Pe 23 decembrie 2025, la prima reuniune a comitetului guvernamental, au prezentat propunerile și au predat o petiție semnată atunci de peste 210.000 de cetățeni. Pe 14 ianuarie 2026 au publicat pachetul de amendamente, cu expunerea de motive, iar în februarie au cerut ca reforma să fie asumată odată cu bugetul, cu resursele necesare. Pe 21 octombrie 2026, într-o scrisoare către noul prim-ministru, au reluat cererea de reguli verificabile și de monitorizare a strategiei.
Pachetul nu a devenit însă, spune organizația, reforma integrată și asumată public pe care a cerut-o. Raportul grupului de lucru, întocmit înainte de suspendarea comitetului, nu a fost asumat formal de Ministerul Justiției, deși ministerul a participat la fiecare ședință. Funky Citizens a cerut un răspuns public motivat, cu responsabilități și termene verificabile, dar susține că nici Guvernul, nici Ministerul Justiției nu l-au dat.
La fel, Strategia justiției ca serviciu public 2025–2029, aprobată prin HG nr. 390/2025, prevede un raport anual de monitorizare, elaborat în aprilie și publicat pe site-ul Ministerului Justiției. Raportul pentru noul ciclu, care trebuia întocmit în aprilie 2026, nu apare, potrivit organizației, pe paginile oficiale. Ea precizează totuși că nu susține că în aplicația internă nu ar fi fost introdusă nicio informație, ci că o strategie fără raportare publică nu poate fi controlată.
Suspendarea comitetului este tratată distinct. Curtea de Apel București a respins în ianuarie 2026 cererea inițială de suspendare, ÎCCJ a dispus suspendarea pe 25 martie, iar raportul european consemnează și anularea deciziei de constituire de către CAB, pe 6 iulie. Funky Citizens notează că fiecare soluție are propriul temei, dar subliniază că suspendarea unui comitet consultativ nu suspendă atribuțiile de inițiativă, consultare și legiferare ale Guvernului și Parlamentului. „Când blocajul devine explicația generală pentru inacțiune”, spune documentul, costul este plătit de justițiabili.
Temporarul devenit regulă
Una dintre cele mai concrete cifre din document privește delegările și detașările. Raportul european citează, pentru ianuarie 2026, 430 de funcții de conducere ocupate prin delegare din totalul de 657, adică 65,44%. La o asemenea amploare, argumentează organizația, o măsură temporară nu mai este o excepție administrativă, ci un mod de guvernare a sistemului. Deficitul real de personal nu explică singur durata, selecția și efectele fiecărei delegări.
Raționamentul este simplu. Un magistrat care depinde de prelungirea unei numiri temporare are mai puțină libertate să se opună conducerii care îi influențează cariera. Mutarea judecătorului afectează și continuitatea judecății, cu costuri pentru părți și cu riscul ca dosarul să ajungă la prescripție.
În aceeași logică, organizația critică „prea multa putere” din conducerea instanțelor. Problema, spune ea, este cumulul. Aceeași conducere influențează cariera judecătorilor, organizează completurile și ia decizii administrative care pot schimba cursul unui dosar. Propunerile sunt concurs pentru funcțiile de conducere, reprezentare reală a judecătorilor în colegiile care administrează instanțele și trasabilitatea oricărei modificări de complet. Documentul invocă hotărârea CJUE D.K. din 6 martie 2025, care reafirmă că independența judecătorului trebuie protejată și față de presiunile din interiorul sistemului. Ideea formulată de organizație: independența instanței față de Guvern nu garantează independența judecătorului față de șeful său administrativ.
Corupția din magistratură și mecanismul special
Funky Citizens propune ca infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați să revină în competența DNA, criminalitatea organizată în cea a DIICOT, iar celelalte infracțiuni la parchetele specializate pe fiecare tip de faptă. SIIJ a fost desființată prin Legea nr. 49/2022, dar art. 3 din aceeași lege a creat mecanismul procurorilor anume desemnați, la PÎCCJ și la parchetele de pe lângă curțile de apel. Raportul european din 2026 constată lipsa unor progrese suplimentare în remedierea deficiențelor de investigare a corupției din sistem.
Organizația insistă că nu cere un regim separat de răspundere pentru magistrați. Calitatea de magistrat trebuie să aducă garanții împotriva anchetelor abuzive, nu un tratament aparte. Un mecanism special de investigare s-ar justifica doar prin rezultate și garanții superioare, nu prin apartenența profesională a celui cercetat. „Cât timp această discuție rămâne blocată, riscul de impunitate rămâne”, avertizează documentul.
În acest context este citată și vizita Președintelui la ședința CSM din 3 septembrie 2026, când șeful statului a anunțat că participă doar la primul punct al ședinței, privind desemnarea unor procurori pentru investigarea magistraților. Funky Citizens recunoaște că „corupția din magistratură este o problemă reală”, dar apreciază că simpla completare cu personal a unui mecanism contestat nu răspunde întrebării de fond. Altfel spus, produce acest mecanism investigații independente și eficiente? Organizația consideră că alegerea acestui punct reflectă o retragere a Președinției din asumarea reformei garanțiilor pentru magistrați.
Documentarul Recorder, raportul nepublic și hotărârea CSM
Un capitol important al documentului este consacrat felului în care au fost tratate acuzațiile din documentarul „Justiție capturată”, care a adus mărturii despre modificarea completurilor, tergiversarea cauzelor și blocarea anchetelor. Funky Citizens precizează că aceste constatări jurnalistice nu sunt hotărâri definitive despre răspunderea persoanelor vizate, dar sunt suficient de grave pentru a cere verificări independente, transparente și evaluabile public.
Hotărârea CSM-SJ nr. 1348 din 9 iunie 2026 a invocat verificările Inspecției Judiciare pentru a afirma că acuzațiile au fost infirmate. Raportul european identifică însă raportul Inspecției nr. 25-2781/2026 ca fiind nepublic. Organizația susține că, în aceste condiții, cetățenii nu pot evalua cât de amplă a fost verificarea, ce probe s-au administrat și cum s-a ajuns la concluzii, iar verificarea funcționează „ca argument de autoritate”. În același timp, au fost declanșate proceduri disciplinare împotriva unor magistrați care au vorbit public. Controlul public, subliniază documentul, nu înseamnă divulgarea datelor protejate, ci acces la procedură, la motive și la rezultate.
Partea cea mai sensibilă pentru organizație este paragraful 3 al aceleiași hotărâri, care descrie o veritabilă „coup d’état” și îi include, în dezvoltarea acestui scenariu, pe Funky Citizens, Declic, protestele și participarea la comitetul guvernamental. Răspunsul organizației din 11 iunie a arătat, spune ea, ce au fost de fapt demersurile inventariate: petiționare, exprimare publică, întruniri pașnice și participare la consultări publice. A le califica drept elemente ale unei preluări ostile a justiției ar intimida participarea civică și ar delegitima controlul public, argumentează Funky Citizens, care adaugă: „Vom continua să le exercităm.” Organizația contestă hotărârea în instanță și precizează că nu pornește de la premisa că judecătorii vor judeca greșit.
Libertatea de exprimare a magistraților
Documentul amintește hotărârea Marii Camere a CEDO în cauza Danileț împotriva României, din 15 decembrie 2025, prin care Curtea a constatat încălcarea libertății de exprimare. Instanța de la Strasbourg a dat greutate interesului public al dezbaterii, contextului mesajelor și efectului descurajator al sancțiunii asupra întregii profesii, iar critica sa a vizat și calitatea și întinderea controlului exercitat de autoritățile interne.
Funky Citizens extrage și o „lecție” din hotărâre: existența formală a unor instituții independente nu garantează protecția efectivă a drepturilor. Statul de drept este afectat și atunci când un control care există pe hârtie se dovedește insuficient în practică.
În aceeași zonă, organizația discută cazul judecătorului Laurențiu Beșu, împotriva căruia, potrivit relatărilor publice, a fost declanșată o acțiune disciplinară. Documentul notează că din informațiile publice nu rezultă o sancțiune definitivă și că fiecare afirmație incriminată trebuie confruntată cu sursa publică anterioară și cu obligația de confidențialitate invocată. Funky Citizens propune ca legea să precizeze explicit că participarea la dezbaterea publică nu constituie abatere disciplinară. Despre consultările de la Cotroceni din 22 decembrie 2025, organizația spune că magistrații care au vorbit au rămas expuși, fără garanții instituționale verificabile și fără o continuare publică pe măsura gravității problemelor semnalate.
Curtea de Justiție a UE și dosarul strămutat
În hotărârea Lin II din 16 iulie 2026, CJUE a afirmat că ÎCCJ și-a încălcat obligațiile prevăzute de art. 267 TFUE prin adoptarea deciziilor nr. 37/2024 și nr. 16/2024 fără sesizarea prealabilă a Curții. Hotărârea privește aplicarea dreptului UE în materia fraudelor grave care afectează interesele financiare ale Uniunii și distinge între cauzele pendinte și hotărârile rămase definitive, fără să impună redeschiderea generală a celor din urmă. Funky Citizens precizează că critica sa privește respectarea obligațiilor instanței supreme în ordinea juridică europeană, cu păstrarea garanțiilor legalității penale și ale autorității de lucru judecat.
În legătură cu aceeași temă, documentul se referă la strămutarea dosarului judecătoarei Sorina Marinaș. În septembrie 2026, magistrata a pus în discuție sesizarea CJUE într-o cauză privind mecanismul de investigare a magistraților. Procurorul general a cerut strămutarea, iar ÎCCJ a dispus-o pe 15 septembrie, către Curtea de Apel București, cu anularea actelor de procedură efectuate la Craiova.
Pe 18 septembrie 2026, Secția pentru procurori a CSM a decis, cu patru voturi la trei, să nu sesizeze Inspecția Judiciară în legătură cu cererea de strămutare. Nesesizarea Inspecției nu dovedește nici legalitatea conduitei, nici existența unei abateri, notează documentul, dar confirmă „un tipar: posibilele neregularități nu ajung să fie verificate”.
Viteze diferite și repartizarea care trebuie să poată fi auditată
Un alt set de episoade privește rapiditatea cu care au fost soluționate anumite cereri. În aprilie 2026, HotNews a documentat soluționarea unei cereri din procesele Realitatea Plus–CNA în aceeași zi, în aproximativ șase ore, în timp ce alte cereri de suspendare a unor acte administrative primeau termene de săptămâni sau luni. CAB a invocat caracterul urgent prevăzut de lege și a negat orice influență. În iulie, CNA a contestat public examinarea unei noi cereri de suspendare înainte ca decizia să fie redactată; minuta reprodusă în presă confirmă admiterea cererii pe 9 iulie.
Pe 18 iunie 2026, Tribunalul Ilfov a soluționat în aproximativ o oră și jumătate cererea de suspendare a unor decizii ale conducerii PNL.
Funky Citizens susține că datele justifică verificarea unui posibil tratament preferențial. Soluția propusă: repartizare complet automată, un raport de repartizare depus la dosar, verificabil de părți, publicarea criteriilor și a hotărârilor administrative relevante și explicații pentru orice abatere de la cursul obișnuit. Organizația amintește și că Guvernul anunțase un audit independent al repartizării, cu raport public până la 15 iunie 2026, iar Comisia Europeană a consemnat ulterior suspendarea auditului, din motive bugetare.
Cetățeanul din fața ghișeului: costuri, liste de așteptare și statistici
Documentul coboară și la nivelul experienței concrete a justițiabilului. Raportul european descrie asistența judiciară ca subfinanțată, cu plăți întârziate și puțini beneficiari, iar organizația cere analizarea împreună a asistenței juridice, a taxelor și a regulilor privind cheltuielile de judecată, deoarece costurile imprevizibile descurajează contestarea unui abuz și favorizează partea cu mai multe resurse.
Privind mecanismul de normare introdus în 2026 (Hotărârea CSM-SJ nr. 1642 din 9 iulie 2026, modificată prin Hotărârea nr. 1734 din 9 septembrie și aplicată din 15 septembrie), Funky Citizens recunoaște că dificultățile invocate, volumul mare de activitate și deficitul de personal, sunt reale. Argumentează însă că o listă de așteptare nu reduce cererea de justiție și nici timpul total pe care îl pierde cetățeanul, ci doar mută o parte din întârziere înaintea repartizării. Măsura ar trebui evaluată după durata totală, de la depunerea cererii până la soluție.
Pe aceeași linie, după comunicatul CSM din 22 septembrie 2026 privind procentul dosarelor preluate în ziua înregistrării, organizația avertizează asupra riscului unei „cosmetizări statistice”. Ea precizează că nu afirmă că statisticile oficiale exclud deja perioada de așteptare, dar cere o metodologie publică, serii comparabile și raportarea separată a timpului de așteptare, a celui de judecată și a celui de motivare.
O secțiune separată respinge ideea de cetățeni „neatractivi”. Raportul CSM privind starea justiției în 2024 vorbește despre instanțe mici din zone geografice neatractive. Funky Citizens răspunde că politica de personal trebuie să urmărească accesul teritorial egal, nu doar preferința profesională a magistraților: altfel, „dezavantajul geografic devine dezavantaj juridic”.
Salariile magistraților: de la CEDO la litigiul de miliarde
Prin decizia Pușcașu și alții împotriva României, din 13 octombrie 2026, comunicată pe 22 octombrie, CEDO a respins cererile privind neexecutarea integrală a unor drepturi salariale, constatând că nu a fost atinsă substanța dreptului la executare. Comunicatul oficial subliniază totodată reconfigurarea cadrului salarial prin jurisprudență și riscul conflictelor de interese atunci când judecătorii decid asupra unor drepturi de care pot beneficia. Decizia nu anulează titlurile salariale și nu reprezintă o autorizație generală pentru neexecutarea hotărârilor, precizează documentul.
Funky Citizens spune că problema de fond aparține Parlamentului care nu a stabilit un cadru salarial clar, coerent și previzibil. Organizația reia ideea că nu cere salarii mici, ci salarii stabilite prin lege, transparent și dinainte. Documentul observă și că, potrivit CEDO, veniturile magistraților sunt deja considerabil mai mari decât salariul sau pensia medie din România.
Într-un episod conex, pe 15 octombrie 2026, ÎCCJ a soluționat definitiv litigiul privind asigurarea fondurilor pentru drepturile salariale restante, în care instituția avea și calitatea de reclamantă, ca ordonator de credite. Potrivit relatărilor și comunicării publice, miza era de aproximativ 4,8–5 miliarde de lei.
Standarde aplicate inegal?
Documentul ridică și problema modului în care CSM reacționează la presiunile politice. Organizația notează că, pe 2 iulie 2026, Secția pentru judecători a răspuns ferm declarațiilor PNL despre litigiile privind congresul partidului. Pe 30 septembrie 2026, George Simion a condiționat public susținerea oricărui guvern de eliberarea lui Călin Georgescu. Funky Citizens apreciază că o astfel de condiționare transformă libertatea unei persoane în obiect de negociere politică și că menținerea sau revocarea arestării trebuie să rezulte exclusiv din evaluarea judiciară a condițiilor legale.
În materialele publice disponibile până la 24 octombrie 2026, organizația spune că nu a identificat o reacție a CSM la această condiționare, deși Secția pentru procurori reacționase, pe 11 martie 2025, la declarații ale aceluiași lider politic. Lipsa unei reacții comparabile, fără explicarea criteriilor, creează aparența unor standarde aplicate selectiv, susține ea, și cere CSM să explice public cum a evaluat declarația.
Dosarul 10 August și răspunsul care vine prea târziu
Documentul se încheie cu un exemplu care, în opinia organizației, rezumă incapacitatea sistemului de a oferi la timp un răspuns definitiv în cauze de interes public major: dosarul intervenției forțelor de ordine la protestul din 10 august 2018. În iunie 2026, prima instanță a pronunțat achitări, condamnări și o soluție de încetare pentru prescripție. Sentința a fost atacată cu apel, iar, potrivit informațiilor publice și poziției Declic, prescripția răspunderii penale pentru acuzațiile centrale din dosar a intervenit în octombrie 2026, înaintea soluției definitive. Apelul este în curs.
„Fiecare dosar prescris este un mesaj: sistemul nu a reușit să facă dreptate în timp util”, scrie organizația.
Încrederea nu poate fi un act de credință
În încheiere, Funky Citizens revine la propria experiență. Organizația notează că, în iunie, Secția pentru judecători a CSM a inclus-o într-o hotărâre despre un pretins atac la adresa independenței justiției și că o contestă în instanță, „adică tot în fața unor judecători”. Nu pornește de la premisa că aceștia vor judeca greșit, adaugă ea, pentru că tocmai de aceea există reguli clare, publice și verificabile: „pentru ca încrederea în justiție să nu fie un act de credință”.
Mesajul final este o promisiune de continuitate. Organizația va continua să semnaleze problemele public, documentat, cu propuneri concrete. Iar formula pe care o propune ca reper este: „O justiție independentă este o justiție care nu se teme să fie privită.”
