Un plutonier-adjutant din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență a fost condamnat în primă instanță la un an și șase luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pentru tentativă la trafic de migranți. Tribunalul Militar Timișoara a stabilit că Vasile P. Tudorel-Dorin a încercat să preia cinci cetățeni afgani din apropierea frontierei cu Serbia și să îi transporte către granița cu Ungaria, în schimbul unei sume promise de 2.000 de euro.
Sentința nu este definitivă. Militarul a formulat apel, iar dosarul cu numărul 107/751/2025 a fost înregistrat pe 16 iunie 2026 la Curtea Militară de Apel București. Primul termen al apelului a fost stabilit pentru 30 septembrie 2026, la ora 9:30, la completul C3 A. Potrivit portalului instanțelor, Vasile P. Tudorel-Dorin are calitatea de apelant-inculpat.
Obiectul dosarului îl reprezintă apelul formulat împotriva sentinței penale nr. 26 din 28 mai 2026 a Tribunalului Militar Timișoara, prin care militarul a fost găsit vinovat de tentativă la trafic de migranți, în forma agravată determinată de urmărirea obținerii unui folos material.
Cinci migranți afgani, găsiți în mașina militarului
Cazul a început în seara zilei de 18 iunie 2025. În jurul orei 18:55, polițiștii de frontieră din Jimbolia au primit imagini transmise în timp real de sistemul de supraveghere, în care putea fi observat un grup de persoane deplasându-se dinspre Serbia către interiorul României.
Echipajele au mers în apropierea localității Checea, în zona bornei de frontieră A126. La aproximativ 300 de metri de graniță, polițiștii au observat un autoturism condus de Tudorel-Dorin Vasile. Plutonierul-adjutant era militar activ în cadrul unui inspectorat pentru situații de urgență și se afla, în acel moment, în concediu de odihnă.
Când una dintre autospecialele Poliției de Frontieră a blocat deplasarea mașinii, din autoturism au coborât cinci cetățeni afgani. Aceștia au încercat să fugă în direcția frontierei, dar au fost opriți de agenți.
Cei trei polițiști audiați în dosar au declarat că migranții se aflau în interiorul autoturismului condus de militar. Martorii au mai susținut că nu l-au văzut pe șofer făcându-le semn oamenilor să coboare înaintea intervenției echipajului.
Unul dintre migranți a relatat că grupul urcase în mașină imediat după ce autoturismul sosise în locul comunicat de călăuze. Intervenția polițiștilor s-ar fi produs aproape imediat, astfel încât pasagerii și șoferul nu au mai avut timp să discute. Toți cei cinci migranți l-au identificat ulterior, în cadrul procedurilor de recunoaștere din fotografii, pe militar ca fiind persoana care venise să îi preia.
Potrivit declarațiilor agenților, inculpatul a intrat într-o stare puternică de panică după ce a fost oprit. El ar fi plâns și ar fi repetat mai multe expresii de regret. În timpul verificărilor, telefonul său era apelat în mod repetat, iar militarul le-ar fi spus polițiștilor că persoana care îl suna era cea care îi solicitase efectuarea transportului.
Discuții despre curse plătite cu până la 3.500 de euro
Anchetatorii au obținut un mandat pentru efectuarea unei percheziții informatice asupra telefonului inculpatului. Analiza datelor a scos la iveală mai multe conversații purtate prin TikTok și WhatsApp cu persoane care ofereau bani pentru transportarea migranților.
Sumele discutate erau cuprinse între 800 și 3.500 de euro. Din motivarea hotărârii rezultă că militarul solicita informații despre asemenea transporturi, negocia valori pentru diferite trasee și își exprima interesul pentru „curse mai scurte”.
Printre rutele menționate în conversații se aflau Timișoara–Italia, Timișoara–Germania și Ungaria–Austria. În ziua în care a fost prins, militarul ar fi purtat mai multe convorbiri cu un utilizator salvat în telefon sub denumirea „Conduc”, prezentat în dosar ca un profil WhatsApp Business folosit în special pentru organizarea unor transporturi ilegale.
În paralel, pe telefon au fost identificate căutări pe Google referitoare la traseul dintre Timișoara și Viena. Datele GPS extrase din aparat au indicat deplasarea militarului din zona localității Săcălaz către Checea, până în apropierea locului în care îl așteptau migranții.
Anchetatorii au considerat că discuțiile, apelurile, căutările pe internet, traseul GPS și prezența efectivă a celor cinci afgani în autoturism demonstrau existența unei înțelegeri anterioare și scopul obținerii unui folos material.
Militarului îi fusese promisă, potrivit declarației sale, suma de 2.000 de euro pentru transportarea persoanelor. Banii nu au mai fost plătiți, deoarece intervenția Poliției de Frontieră s-a produs imediat după ce migranții au urcat în autoturism. La verificarea corporală și a mașinii, agenții nu au găsit suma promisă, inculpatul susținând că avea în portofel numai 10 lei.
Militarul a susținut inițial că nu știa că urma să transporte migranți
În cursul urmăririi penale și al procedurii de cameră preliminară, Vasile P. Tudorel-Dorin a încercat să combată acuzațiile. El a susținut că o persoană cunoscută prin TikTok îi propusese să efectueze un transport, dar că ar fi crezut că activitatea este legală.
Militarul a explicat că a acceptat oferta din cauza problemelor financiare și a situației medicale grave a mamei sale. Potrivit documentelor depuse în dosar, aceasta suferă de cancer și a trecut prin mai multe intervenții chirurgicale și ședințe de chimioterapie.
Inculpatul a mai afirmat că, după ce a ajuns în locul indicat și a văzut persoanele care urmau să fie preluate, și-ar fi dat seama că sunt migranți și ar fi refuzat să efectueze transportul. Potrivit versiunii sale, oamenii s-ar fi urcat în autoturism fără acord, iar el le-ar fi făcut semn să coboare.
Apărarea a insistat asupra faptului că autoturismul nu fusese pus în mișcare și nu parcursese nicio distanță după urcarea migranților. În această interpretare, simpla urcare a oamenilor într-o mașină staționată ar fi reprezentat cel mult un act pregătitor, nu o tentativă pedepsită de lege.
Militarul a contestat și aplicarea formei agravate a infracțiunii, susținând că nu solicitase și nu primise nicio sumă de bani. El a cerut constatarea neregularității rechizitoriului, excluderea unor probe și restituirea cauzei la parchet.
Cererile au fost respinse în februarie 2026 de judecătorul de cameră preliminară, care a constatat legalitatea rechizitoriului, a probelor și a actelor efectuate în timpul urmăririi penale. Încheierea nu a mai fost contestată în termen și a rămas definitivă.
A recunoscut fapta în timpul judecății
Poziția inculpatului s-a schimbat după începerea judecății. În fața Tribunalului Militar Timișoara, acesta a recunoscut săvârșirea faptei și a cerut ca procesul să se desfășoare prin procedura simplificată, pe baza probelor strânse în timpul urmăririi penale.
Militarul și-a exprimat și acordul de a presta muncă neremunerată în folosul comunității. Instanța a admis cererea de aplicare a procedurii simplificate, ceea ce a determinat reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
Judecătorul a considerat că probele demonstrează că inculpatul s-a deplasat în mod deliberat în zona Checea, la aproximativ 300 de metri de frontiera cu Serbia, pentru a-i prelua pe cei cinci cetățeni afgani și a-i transporta spre granița cu Ungaria.
Faptul că autoturismul nu a apucat să parcurgă o distanță semnificativă nu a condus la achitare. Instanța a apreciat că acțiunea fusese începută, migranții se aflau deja în mașină, iar consumarea infracțiunii a fost împiedicată numai de intervenția polițiștilor de frontieră. În consecință, fapta a fost încadrată drept tentativă la trafic de migranți.
Neplata celor 2.000 de euro nu a eliminat nici forma agravată a infracțiunii. Pentru existența agravantei, instanța a considerat relevant scopul urmărit de inculpat – obținerea unui folos material –, fără să fie necesar ca banii să fi fost încasați efectiv.
Instanța: Statutul de militar mărește gravitatea faptei
Tribunalul Militar Timișoara a arătat că traficul de migranți afectează controlul statului asupra frontierelor, combaterea criminalității transfrontaliere și protecția persoanelor vulnerabile. Migranții pot fi expuși unor pericole pentru viață, integritate corporală, libertate și demnitate, în special atunci când ajung în rețele organizate de transport clandestin.
Un element agravant în evaluarea judecătorului a fost statutul profesional al inculpatului. Ca militar activ în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, acesta avea o obligație suplimentară de a proteja securitatea națională, suveranitatea și frontierele României. Conduita sa a fost considerată incompatibilă cu jurământul și cu obligația de a menține prestigiul cadrelor militare.
Instanța a apreciat că fapta prezintă un grad de pericol social relativ ridicat, însă a luat în calcul și circumstanțele favorabile inculpatului. Acesta nu avea antecedente penale, avusese anterior o carieră profesională fără incidente și recunoscuse în final acuzațiile.
Judecătorul a considerat că implicarea sa în acest caz reprezintă, aparent, un episod excepțional în viața militarului. Au fost analizate și problemele medicale grave ale mamei sale, precum și susținerea că avea nevoie de bani pentru a-și ajuta familia.
Instanța nu a acceptat acordarea unor circumstanțe atenuante distincte, dar a folosit situația familială în procesul de individualizare a pedepsei. Potrivit motivării, boala mamei confirmă existența dificultăților invocate de inculpat și permite concluzia unei periculozități personale mai reduse.
Un an și șase luni de închisoare, cu suspendare
Prin sentința din 28 mai 2026, Tribunalul Militar Timișoara l-a condamnat pe plutonierul-adjutant Vasile P. Tudorel-Dorin la un an și șase luni de închisoare pentru tentativă la trafic de migranți, săvârșită în scopul obținerii unor foloase materiale.
Executarea pedepsei a fost suspendată sub supraveghere pentru un termen de doi ani. În această perioadă, militarul trebuie să se prezinte la serviciul de probațiune la datele stabilite, să primească vizitele consilierului, să anunțe schimbarea locuinței și deplasările mai lungi de cinci zile și să comunice schimbarea locului de muncă și informațiile necesare verificării mijloacelor sale de existență.
Instanța l-a obligat să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Dacă nu respectă cu rea-credință obligațiile sau săvârșește o nouă infracțiune, suspendarea poate fi revocată, iar pedeapsa ar putea fi executată în penitenciar.
Militarului i-au fost interzise, pentru o perioadă de doi ani calculată de la rămânerea definitivă a hotărârii, dreptul de a fi ales într-o autoritate publică și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat. El a fost obligat și la plata a 3.500 de lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Apelul va fi judecat pe 30 septembrie
Vasile P. Tudorel-Dorin a atacat condamnarea, iar cauza a ajuns la Curtea Militară de Apel București. Dosarul 107/751/2025 a fost înregistrat la instanța de apel pe 16 iunie 2026, la mai puțin de trei săptămâni după pronunțarea sentinței.
Următorul termen este programat pentru 30 septembrie 2026, la ora 9:30. Curtea Militară de Apel poate menține sentința Tribunalului Militar Timișoara, poate modifica pedeapsa sau modul de executare ori poate dispune o altă soluție prevăzută de lege.
Până la judecarea apelului și pronunțarea unei hotărâri definitive, Vasile P. Tudorel-Dorin beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar condamnarea la un an și șase luni de închisoare cu suspendare nu este definitivă.
