Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate formulată împotriva legii de aprobare a modificărilor aduse Ordonanței SAFE, lăsând deschis drumul pentru accesarea fondurilor europene destinate apărării și infrastructurii strategice. Singurul obstacol juridic rămas este conflictul constituțional dintre Parlament și Guvern sesizat de Sorin Grindeanu și care urmează să fie analizat pe 10 iunie.
Programul european SAFE (Security Action for Europe) a trecut de primul test major de constituționalitate în România. Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată împotriva legii de aprobare a modificărilor aduse Ordonanței de Urgență privind implementarea mecanismului european. Astfel, actul normativ a fost declarat constituțional, iar Guvernul poate continua pregătirile pentru accesarea fondurilor europene destinate investițiilor în apărare și infrastructură strategică.
Decizia CCR elimină una dintre cele două amenințări juridice care planau asupra participării României la programul SAFE. Mai rămâne însă de soluționat sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a reclamat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în legătură cu aceeași ordonanță.
Ce a decis CCR
Obiecția de neconstituționalitate fusese formulată de mai mulți deputați din grupuri parlamentare și de parlamentari neafiliați. Aceștia contestau legea prin care Parlamentul a aprobat modificările aduse OUG 21/2026, act normativ care completează cadrul național de implementare a Regulamentului european SAFE.
Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanți ai Curții Constituționale, judecătorii au respins sesizarea și au stabilit că legea este constituțională. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
Legea adoptată de Senat la sfârșitul lunii mai conține o serie de amendamente propuse de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca. Acestea permit repartizarea fondurilor SAFE către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională și modifică termenul în care acestea pot încheia angajamente financiare în cadrul programului.
Concret, instituțiile beneficiare vor putea semna angajamente în termen de 30 de zile de la semnarea acordului de împrumut și nu după aprobarea acestuia, așa cum prevedea forma anterioară a reglementării. Modificarea urmărește accelerarea implementării proiectelor și reducerea întârzierilor administrative.
Ultima bătălie: sesizarea lui Sorin Grindeanu
Deși legea a trecut de controlul de constituționalitate, pe 10 iunie Curtea Constituțională va analiza o altă cauză care poate avea efecte importante asupra programului. Este vorba despre cererea formulată de președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu, care solicită constatarea unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.
Grindeanu susține că Executivul a depășit limitele constituționale atunci când a adoptat prin ordonanță cadrul necesar implementării programului SAFE, fără o implicare suficientă a Parlamentului. În opinia sa, participarea României la un mecanism care presupune accesarea unor împrumuturi europene de miliarde de euro și asumarea unor obligații strategice pe termen lung ar trebui decisă în principal de Parlament, nu exclusiv de Guvern.
Dacă judecătorii constituționali îi vor da dreptate, Executivul ar putea fi obligat să reia o parte din procedură și să obțină o validare parlamentară suplimentară pentru anumite măsuri. În schimb, dacă sesizarea va fi respinsă, Guvernul va avea practic cale liberă pentru implementarea programului.
Ce este SAFE și de ce este atât de important
SAFE reprezintă cel mai ambițios program european de finanțare a investițiilor în apărare lansat după începutul războiului din Ucraina. Mecanismul pune la dispoziția statelor membre până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi avantajoase, destinate consolidării capacităților de apărare și dezvoltării infrastructurii strategice.
În România, programul este privit în primul rând prin prisma finanțării industriei de apărare și a proiectelor militare. Totuși, impactul său este mult mai larg.
Conceptul european de mobilitate militară, promovat de Comisia Europeană și NATO, presupune că autostrăzile, căile ferate, podurile, porturile și infrastructura logistică pot avea o utilizare duală: civilă și militară.
Din acest motiv, o parte dintre investițiile în infrastructură pot deveni eligibile pentru finanțări europene asociate obiectivelor de securitate. În cazul României, acest lucru este deosebit de important pentru proiecte precum coridoarele de transport către Marea Neagră, legăturile cu Republica Moldova și Ucraina, precum și dezvoltarea infrastructurii din zona Dunării.
Controversele programului SAFE
În România, programul SAFE a generat deja controverse politice și economice înainte de accesarea efectivă a fondurilor. Una dintre criticile formulate în spațiul public vizează contractul prin care compania Digi a fost selectată pentru dezvoltarea unor componente de comunicații strategice cu un contract de aproape 200 de milioane de euro, adversarii proiectului susținând că procedurile au fost insuficient explicate public. Contractul a fost semnat între Digi și Serviciul Român de Informații (SRI).
O altă nemulțumire se referă la ponderea mare a proiectelor care ar putea ajunge la grupul german Rheinmetall și la alți mari producători europeni de armament.
Criticii programului susțin că România riscă să contracteze împrumuturi europene fără ca o parte suficientă din bani să se întoarcă în economia locală prin investiții industriale, fabrici noi sau transfer de tehnologie. De cealaltă parte, susținătorii SAFE afirmă că participarea la proiecte europene comune este singura modalitate prin care industria românească de apărare poate atrage finanțări și contracte pe termen lung.
SAFE nu a fost lipsit de critici nici la nivel european. Una dintre principalele obiecții este că programul nu oferă granturi, ci împrumuturi. Chiar dacă acestea sunt acordate în condiții avantajoase, statele participante vor trebui să ramburseze sumele accesate, ceea ce poate contribui la creșterea datoriei publice.
O altă controversă vizează condițiile de eligibilitate. Programul favorizează în principal producătorii din Uniunea Europeană, Ucraina și statele asociate, ceea ce a provocat dispute privind accesul companiilor din afara spațiului european la contractele finanțate prin SAFE.
În Polonia, opoziția conservatoare a criticat mecanismul, susținând că transferă prea multă influență către instituțiile europene și limitează libertatea statelor de a alege furnizori din afara Uniunii Europene.
Au existat și dezbateri juridice privind extinderea rolului Uniunii Europene în domeniul apărării, un sector care până acum a rămas în principal în competența statelor membre.
