Prima ordonanță de urgență adoptată de Guvernul condus de Luca Niculescu prevede patru posturi suplimentare de secretar de stat la ministerele Economiei și Educației, plus doi secretari de stat în aparatul vicepremierului Marian Neacșu. Acesta primește și un consilier de stat, precum și un cabinet cu trei angajați contractuali, distinct de cabinetul de la Ministerul Afacerilor Interne. Mecanismul folosit pentru suplimentarea posturilor din ministere este scris explicit în act: noii secretari de stat sunt adăugați peste numărul reglementat prin lege.
Ordonanța de urgență nr. 40 din 20 octombrie 2026, privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale, a fost adoptată în prima zi a mandatului noului Executiv și publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial nr. 879.
Actul organizează funcțiile din noua formulă guvernamentală și modifică inclusiv regulile privind conducerea Secretariatului General al Guvernului și exercitarea temporară a unor funcții din categoria înalților funcționari publici.
Cum sunt adăugați secretari de stat peste plafonul existent
La Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ordonanța înființează funcția de ministru delegat pentru digitalizare și inteligență artificială, ocupată de Costinel-Bogdan Dumitru.
Acesta își desfășoară activitatea în coordonarea ministrului Daniel-Cătălin Zamfir și este ajutat de doi secretari de stat, numiți de premier la propunerea ministrului delegat, cu avizul ministrului de resort.
Prevederea esențială este că cei doi sunt prevăzuți „suplimentar față de numărul reglementat conform legii”.
Aceeași formulă apare la Ministerul Educației și Cercetării. Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, Sorin-Gabriel Ionescu, va avea doi secretari de stat, numiți la propunerea sa, cu avizul ministrului Valentin-Sorin Costreie. Și aceste poziții sunt suplimentare față de numărul reglementat.
Cum s-a ocolit regula celor patru secretari de stat
Prin urmare, numirea unor miniștri delegați în interiorul ministerelor este însoțită de adăugarea unor secretari de stat pentru aceștia. Ordonanța nu impune încadrarea celor patru poziții în plafoanele existente și nici eliminarea altor patru posturi pentru compensare.
La formarea Guvernului Bolojan, în iunie 2025, acordul politic al coaliției prevedea, potrivit relatărilor despre document, de regulă doi secretari de stat pentru fiecare minister și cel mult patru la ministerele cu activitate complexă.
Prin OUG nr. 21/2025 se impunea patru secretari de stat la Economie și patru la Educație. Printre semnatarii ordonanței inițiale se afla și Marian Neacșu, atunci vicepremier.
Raportată la această anexă, suplimentarea cu doi secretari de stat pentru fiecare dintre cele două ministere permite trecerea de la patru la șase poziții în fiecare.
Marian Neacșu: doi secretari de stat în afara schemei de la Interne
Pentru Marian Neacșu, care cumulează funcțiile de vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, ordonanța stabilește o structură distinctă de cea a ministerului.
În calitate de vicepremier, acesta va avea un aparat propriu de lucru, fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Structura cuprinde un consilier de stat și doi secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a premierului, la propunerea lui Neacșu.
Cei doi secretari de stat nu sunt încadrați la Ministerul Afacerilor Interne. În consecință, nu intră în plafonul secretarilor de stat al acelui minister. Ei sunt prevăzuți pentru activitatea de vicepremier.
Separat, Neacșu va dispune de un cabinet propriu cu trei posturi de personal contractual, despre care ordonanța precizează că este distinct de cabinetul organizat în ministerul pe care îl conduce.
Astfel, pentru activitatea sa de vicepremier, actul reglementează șase poziții de sprijin: doi secretari de stat, un consilier de stat și trei angajați contractuali. Acest calcul nu include cabinetul de ministru de la Interne.
Cine controlează numirile și cine plătește oamenii lui Marian Neacșu
Atribuțiile lui Marian Neacșu în calitate de vicepremier vor fi stabilite prin decizie a prim-ministrului. Ordonanța prevede că acesta coordonează instituțiile publice și structurile din aparatul de lucru al Guvernului.
Cheltuielile aparatului său propriu și ale cabinetului de vicepremier vor fi suportate prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Indemnizația de membru al Executivului și cheltuielile cabinetului de la Interne vor fi asigurate prin bugetul ministerului.
La Economie și Educație, cheltuielile miniștrilor delegați, ale secretarilor de stat și ale cabinetelor acestora vor fi suportate prin bugetele celor două ministere.
Se schimbă și conducerea Secretariatului General al Guvernului
Ordonanța introduce și posibilitatea ca secretarul general al Guvernului să aibă rang de ministru sau, după caz, calitatea de înalt funcționar public, fiind numit prin decizie a premierului.
Secretarii generali adjuncți pot avea rang de secretar de stat sau calitatea de înalți funcționari publici. Textul permite și existența unuia sau mai multor secretari de stat în cadrul SGG, fără să fixeze în această ordonanță numărul lor.
Alte prevederi privesc accesul la programele de formare specializată pentru anumite persoane desemnate temporar în funcții din categoria înalților funcționari publici. Dovada absolvirii trebuie prezentată în maximum un an, în condițiile stabilite de act.
Ministerele Economiei și Educației, împreună cu SGG, au 30 de zile pentru a propune actele necesare aplicării reorganizării. Până la adoptarea acestora și publicarea deciziilor de numire, ordonanța arată posturile permise și structurile prevăzute, fără să dovedească ocuparea lor integrală.
