România a atras 4,5 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 24,05 miliarde de lei, printr-o emisiune de euroobligațiuni cumpărate în principal de administratori de active și fonduri speculative. Cea mai mare parte a finanțării a venit de la investitori din Marea Britanie și Irlanda, vestul Europei și America de Nord. Statul va plăti cupoane anuale între 5,25% și 6,75%, iar ultima tranșă va fi rambursată în 2038.
Ministerul Finanțelor a anunțat ieri, marți – 10 noiembrie, că guvernul a încasat în ziua precedentă banii aferenți celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni din 2026. Împrumutul este în euro și este echivalentul de aproximativ 24,05 miliarde de lei rezultă din conversia la cursul de 5,3443 lei pentru un euro, publicat pentru 10 noiembrie.
Finanțarea a fost împărțită în trei tranșe: 1,25 miliarde de euro pe patru ani, cu scadența în 2030, două miliarde de euro pe opt ani, cu scadența în 2034, și alte 1,25 miliarde de euro pe 12 ani, sub forma unor obligațiuni verzi, cu scadența în 2038.
„Cea de-a doua emisiune de euroobligațiuni a României pe piețele internaționale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală”, a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în comunicatul instituției.
România va plăti 6,7 miliarde pentru cele 4,5 miliarde împrumutate
România va plăti aproximativ 6,755 miliarde de euro pentru împrumutul de 4,5 miliarde de euro: suma atrasă plus 2,255 miliarde de euro în dobânzi, calculate pe baza cupoanelor anuale de 5,25%, 6,125% și 6,75% și a maturităților de 4, 8 și 12 ani. Estimarea nu include comisioanele.
În calendarul orientativ 2027-2038, dobânzile sunt de 272,5 milioane de euro anual în primii patru ani, apoi scad la 206,875 milioane de euro în următorii patru și la 84,375 milioane în ultimii patru, pe măsură ce tranșele sunt rambursate.
Vârfurile de plată vor fi în 2030, 2034 și 2038, când statul trebuie să restituie și principalul tranșei scadente. În 2030, plata ar ajunge la 1,52 miliarde de euro. Cel mai greu an va fi 2034, cu 2,2 miliarde de euro, deoarece atunci trebuie rambursată cea mai mare tranșă, de două miliarde de euro. În 2038, ultima plată ar însuma 1,33 miliarde de euro.
Repartizarea anuală presupune cupoane integrale; datele exacte de plată nu sunt precizate în comunicat.
Nazare: banii acoperă necesarul de finanțare și întăresc rezervele valutare
Ministrul Finanțelor a explicat și destinația generală a sumelor atrase.
„Suma atrasă va contribui, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituții financiare internaționale, la îndeplinirea necesarului de finanțare de pe piețele externe pentru acest an, precum și la consolidarea rezervelor noastre în valută”, a declarat Alexandru Nazare.
Anterior, într-o declarație relatată de Europa FM pe 24 septembrie 2026, ministrul atrăgea atenția asupra presiunii exercitate de costurile împrumuturilor: „Creșterea costurilor de finanțare nu are doar cauze interne, tot timpul are și cauze externe”. Postul de radio relata atunci că România avea de achitat în 2026 dobânzi de peste 60 de miliarde de lei pentru datoria publică.
Emisiunea de 4,5 miliarde de euro a fost intermediată de BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V., JP Morgan SE și Société Générale. Acestea sunt băncile care au organizat tranzacția; lista cumpărătorilor finali ai obligațiunilor nu a fost publicată în comunicat.
Cine sunt cumpărătorii datoriei României
Datele publicate de Ministerul Finanțelor prezintă distribuția cumpărătorilor pe categorii și regiuni geografice, fără să dezvăluie numele fondurilor sau instituțiilor care au achiziționat obligațiunile.
Administratorii de active au dominat toate cele trei tranșe. Aceștia au primit 69% din obligațiunile pe patru ani, 72% din cele pe opt ani și 60% din obligațiunile verzi pe 12 ani. Aplicând aceste ponderi sumelor fiecărei tranșe, rezultă aproximativ 3,05 miliarde de euro, adică aproape 68% din întreaga emisiune. Calculele sunt orientative, deoarece procentele comunicate de minister sunt rotunjite.
Fondurile speculative au reprezentat a doua mare categorie de cumpărători. Au preluat 12% din tranșa pe patru ani, 16% din cea pe opt ani și 24% din obligațiunile verzi. În total, aceste ponderi corespund unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro, respectiv circa 17% din emisiune.
Companiilor de asigurări le-au fost alocate obligațiuni de aproximativ 325 de milioane de euro, potrivit aceluiași calcul. Băncile și băncile centrale, prezentate împreună în statistica ministerului, au avut alocări de aproximativ 340 de milioane de euro. Pentru fondurile de pensii, tabelul publicat de instituție nu indică o alocare distinctă.
Geografic, investitorii din Marea Britanie și Irlanda au primit 14% din tranșa pe patru ani, 47% din cea pe opt ani și 45% din cea pe 12 ani. Ponderate cu valoarea tranșelor, alocările ajung la aproximativ 1,68 miliarde de euro, peste 37% din total.
Investitorii din vestul Europei au avut cea mai mare pondere la obligațiunile cu scadența în 2030: 69%. Împreună cu alocările din celelalte două tranșe, finanțarea atribuită acestei regiuni se ridică la aproximativ 1,31 miliarde de euro.
Ordine de peste nouă miliarde de euro
America de Nord a avut alocări de aproximativ 990 de milioane de euro, în timp ce Europei Centrale și de Est i-au revenit circa 410 milioane de euro. Investitorii din Asia și Orientul Mijlociu au primit aproximativ 115 milioane de euro. Distribuția regională descrie alocarea comunicată de minister și nu identifică beneficiarii finali ai tuturor fondurilor investite.
În timpul tranzacției, ordinele investitorilor au depășit nouă miliarde de euro, de peste două ori suma atrasă efectiv. După stabilirea condițiilor finale și a alocărilor, ordinele s-au situat la șapte miliarde de euro, echivalentul unei suprasubscrieri de aproximativ 1,6 ori.
„Acest succes a permis reducerea marjelor finale cu 20 bps pentru tranșa de 4 ani și cu 25 bps pentru cele de 8 și 12 ani față de cotațiile inițiale ale dimineții, optimizând semnificativ primele de emisiune”, arată Ministerul Finanțelor.
Reducerile de 20 și 25 de puncte de bază înseamnă 0,20 și, respectiv, 0,25 puncte procentuale față de indicațiile inițiale ale tranzacției.
Pentru tranșa verde, aproximativ 49% din alocare a mers către investitori responsabili din punct de vedere social și către cei cu mandate specifice ESG sau verzi, potrivit instituției.
