Accizele, impozitul pe dividende și taxele pentru anumite sectoare ar putea crește în 2027 dacă încasările bugetare vor fi insuficiente, avertizează economistul Adrian Negrescu. El estimează și majorarea impozitului pe locuințe prin indexare cu inflația. O eventuală creștere a cotei standard de TVA ar reprezenta scenariul extrem.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pe 9 noiembrie că nu dorește majorarea taxelor în 2027 și că evitarea acesteia depinde de economii și reducerea risipei bugetare. Economistul Adrian Negrescu avertizează însă că presiunea dobânzilor, încheierea PNRR și încasările insuficiente ar putea aduce creșteri de accize, eliminarea unor facilități sau impozite mai mari. Acestea sunt scenarii prezentate de economist, nu măsuri anunțate de Guvern.
Presiunile bugetare care pot aduce taxe mai mari
Economistul Adrian Negrescu consideră că promisiunile politice privind fiscalitatea trebuie raportate la cheltuielile pe care statul va trebui să le finanțeze.
„2027 este anul în care nimeni nu vrea să rostească «taxe mai mari», dar socotelile bugetului le pun pe masă. Promisiunea «fără taxe noi» este una politică, nu una contabilă. Ecuația bugetului pe 2027 nu se închide doar din tăieri de cheltuieli, cel puțin nu pe hârtie. Statul plătește anul acesta peste 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, iar anul viitor suma poate trece de 70 de miliarde. Banii din PNRR se termină, iar investițiile publice vor trebui susținute din buget. De aceea, Guvernul lucrează în realitate cu două scenarii, chiar dacă vorbește public doar despre unul”, a explicat Adrian Negrescu pentru NewsCenter.ro.
În primul scenariu descris de economist, cotele principale de impozitare ar rămâne neschimbate, însă contribuabilii ar putea plăti mai mult prin indexări și restrângerea facilităților.
„Primul scenariu, cel oficial, este consolidarea fără taxe noi. Cotele mari rămân la fel, dar statul strânge mai mulți bani pe căi ocolite. Impozitul pe locuințe va crește cu aproximativ 7%, adică cu rata inflației. Facilitățile fiscale considerate nejustificate sunt revizuite, se extinde baza pentru accize și se pune accent pe colectare și pe combaterea evaziunii. Pentru mulți români, asta va însemna oricum facturi mai mari, chiar dacă nicio taxă nu va purta eticheta «nouă»”, a explicat economistul.
Accizele și dividendele, printre posibilele surse de venituri suplimentare
Negrescu apreciază că eventualele încasări sub așteptări sau presiunile legate de ratingul de țară ar putea determina Guvernul să caute venituri suplimentare.
„Al doilea scenariu intră în joc dacă încasările vor fi sub plan sau dacă presiunea agențiilor de rating crește în primăvară. Atunci Guvernul va căuta bani rapid, iar cele mai la îndemână surse sunt accizele la carburanți, tutun și alcool, eliminarea unor cote reduse de TVA, o nouă creștere a impozitului pe dividende sau taxe mai mari pe anumite sectoare. Majorarea TVA standard rămâne varianta extremă, pe care nimeni nu și-o dorește, pentru că ar relansa inflația și ar lovi direct consumul”, a spus Adrian Negrescu.
Ce reduceri de taxe invocă economistul
În privința relaxării fiscale, Negrescu vorbește despre măsuri țintite, cu efecte diferite pentru companiile mari, firmele mici și salariați.
„Pot exista și scăderi de taxe? Da, dar țintite. De la 1 ianuarie 2027 dispar impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), impozitul specific pe cifra de afaceri din petrol și gaze (ICAS) și impozitul pe construcții speciale, așa-numita «taxă pe stâlp». Programul de guvernare mai menționează scutirea de CASS pentru mamele cu copii sub doi ani, dar numai dacă se găsesc bani.
Scăderile anunțate sunt reale, dar se adresează în principal firmelor mari. Pentru salariați și pentru firmele mici, o relaxare fiscală serioasă nu este posibilă în 2027. Spațiu pentru așa ceva va exista abia după ce deficitul coboară credibil spre 3% din PIB”, a declarat economistul pentru NewsCenter.ro
Propunerea de înghețare a accizelor
Adrian Negrescu susține că protejarea consumului ar trebui să fie una dintre prioritățile politicii fiscale din anul următor.
„Dacă aș fi în locul guvernanților, aș îngheța creșterea accizelor la carburanți, la tutun, la zahăr, la toate produsele, pentru că o creștere a acestora cu 7% va pune și mai multă presiune pe consum.
Am ajuns în situația în care tot mai mulți oameni aleg țigările de pe piața neagră, din contrabandă, pentru că sunt mai ieftine, alimentează la pompă cu «pipeta» și nu își mai permit să își cumpere nici măcar o banală sticlă de cola, de băutură răcoritoare.
Trebuie făcut ceva pentru susținerea consumului, iar înghețarea accizelor ar putea fi un prim pas”, a afirmat Adrian Negrescu.
Dobânzile și finalul PNRR, principalele poveri
Economistul identifică mai multe vulnerabilități care ar putea limita capacitatea Guvernului de a reduce fiscalitatea.
„Cea mai grea povară va fi costul datoriei. Fiecare leu dat pe dobânzi este un leu care nu mai merge în investiții, spitale sau școli. A doua problemă este golul lăsat de finalul PNRR, pentru că zeci de proiecte vor trebui finanțate din buget sau vor rămâne neterminate.
A treia este consumul slab: românii au pierdut putere de cumpărare în 2026, iar o eventuală revenire a economiei în jur de 2% va depinde de cât de repede scade inflația. Peste toate planează instabilitatea politică, cel mai scump factor pentru o țară care se împrumută la dobânzi mari”, a explicat Negrescu.
Ce ar putea însemna anul 2027 pentru firmele mici
În analiza sa, Adrian Negrescu diferențiază eliminarea unor impozite aplicabile companiilor mari de problemele fiscale ale micilor afaceri.
„Pentru firmele mici, 2027 nu aduce o reformă majoră, ci mai degrabă ajustări. Plafonul de 100.000 de euro pentru microîntreprinderi rămâne cea mai mare problemă, iar în Parlament există o inițiativă de creștere a lui, deocamdată fără o decizie.
Guvernul a adoptat deja câteva flexibilizări: vânzarea unui mijloc fix pe an nu mai intră în plafon, firmele pot reveni la regimul de microîntreprindere, iar condiția de a avea un angajat a fost relaxată. Din ianuarie 2027 ar trebui să pornească și conturile de economii și investiții”, a spus economistul pentru NewsCenter.ro.
Negrescu consideră că predictibilitatea regulilor ar conta pentru firmele mici mai mult decât măsurile care nu li se aplică direct.
„Eliminarea IMCA este o veste bună, dar trebuie spus clar că nu privește IMM-urile, ci companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro. Pentru firmele mici, cel mai mare risc în 2027 este revizuirea facilităților fiscale, care ar putea lovi sectoare precum construcțiile, comerțul cu fructe și legume sau serviciile.
De cel mai mult ajutor ar fi predictibilitatea: reguli anunțate din timp, cu studii de impact, nu ordonanțe adoptate peste noapte în decembrie”, a declarat Adrian Negrescu.
Amnistie fiscală și titluri de stat mai accesibile
Printre soluțiile propuse, economistul include menținerea taxelor pe o perioadă de câțiva ani și extinderea accesului populației la instrumentele de finanțare a statului.
„La nivelul politicilor publice, cred că trebuie să venim cu soluții outside the box. Dincolo de înghețarea accizelor și de necesitatea unui moratoriu de menținere a taxelor pentru 3–5 ani de acum încolo, aș merge pe două idei mai vechi pe care le-am lansat în spațiul public: o amnistie fiscală serioasă, pe model italian, care să aducă banii în țară și să scoată la lumină banii de la saltea, și o democratizare a titlurilor de stat”, a mai spus acesta pentru NewsCenter.ro
În final „transformarea acestora în bonuri de valoare pe care să le poți cumpăra de la hipermarket, de la benzinărie, de oriunde, bineînțeles, cu câteva reguli clare menite să evite spălarea banilor”, a mai propus Adrian Negrescu.
