Guvernul României a adoptat în data de 12 martie 2026 Hotărârea nr. 146 privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2026 și prevede majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei lunar începând cu 1 iulie 2026.
Măsura reprezintă o continuare a politicilor guvernamentale de creștere graduală a veniturilor salariale minime, în contextul evoluțiilor economice, al presiunilor inflaționiste și al necesității alinierii nivelului de trai din România la standardele europene.
Conținutul hotărârii de guvern
Potrivit articolului 1 al Hotărârii de Guvern (HG) nr.146/2026., începând cu data de 1 iulie 2026 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la suma de 4.325 lei lunar, fără a include sporuri sau alte adaosuri salariale. Nivelul este calculat pentru un program normal de lucru de 166,667 ore pe lună, ceea ce echivalează cu un tarif de 25,949 lei pe oră.
Baza legală a acestei decizii este reprezentată de articolul 108 din Constituția României și de articolul 164 alineatul (1) din Codul muncii (Legea nr. 53/2003), care conferă Guvernului competența de a stabili salariul minim garantat în plată.
Prin articolul 2 al hotărârii se stabilește că, la data intrării în vigoare a noii reglementări, se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1.506/2024, care stabilise anterior nivelul salariului minim brut.
Documentul este semnat de prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan și contrasemnat de viceprim-ministrul Marian Neacșu, ministrul muncii Petre-Florin Manole, ministrul economiei Ambrozie-Irineu Darău și ministrul finanțelor Alexandru Nazare.
Impactul majorării salariului minim
Majorarea salariului minim brut are implicații importante atât pentru angajați, cât și pentru angajatori și pentru economia națională în ansamblu.
Pentru salariații plătiți la nivelul minim, creșterea salariului minim brut se traduce printr-o majorare a veniturilor nete lunare și prin îmbunătățirea puterii de cumpărare, într-un context economic marcat de creșterea prețurilor la energie, alimente și servicii.
De asemenea, salariul minim reprezintă un reper important pentru stabilirea altor drepturi salariale și beneficii, inclusiv anumite contribuții, indemnizații sau plafoane fiscale.
Pe de altă parte, pentru mediul de afaceri majorarea salariului minim poate însemna creșterea costurilor cu forța de muncă, în special în sectoarele intensive în muncă, precum industria prelucrătoare, comerțul sau serviciile.
Evoluția salariului minim brut în România în ultimul deceniu
Creșterea salariului minim brut în România a fost una semnificativă în ultimii zece ani, reflectând atât dezvoltarea economică a țării, cât și politicile guvernamentale orientate spre creșterea veniturilor populației.
În anul 2016, salariul minim brut era de 1.250 lei. În anii următori au avut loc majorări succesive, astfel încât nivelul acestuia a crescut constant.
În 2017, salariul minim a ajuns la 1.450 lei, iar în 2018 a crescut la 1.900 lei, în urma unei reforme fiscale care a inclus transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.
În 2019, salariul minim brut general a fost stabilit la 2.080 lei, iar pentru angajații cu studii superioare și minimum un an vechime s-a introdus un salariu minim diferențiat de 2.350 lei.
În 2020, salariul minim brut a crescut la 2.230 lei, iar în 2021 a ajuns la 2.300 lei.
Majorările au continuat și în anii următori. În 2022, salariul minim brut a fost stabilit la 2.550 lei, iar în 2023 a crescut la 3.000 lei.
În 2024, nivelul salariului minim brut a fost majorat la 3.300 lei, iar ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr. 1506/2024, acesta a fost stabilit la 3.700 lei.
Prin noua hotărâre adoptată în 2026, salariul minim brut ajunge la 4.325 lei, ceea ce înseamnă că, în aproximativ un deceniu, nivelul salariului minim din România s-a mai mult decât triplat.
Salariul minim și convergența europeană
Creșterea salariului minim face parte din procesul mai amplu de convergență economică a României cu Uniunea Europeană. În ultimii ani, instituțiile europene au încurajat statele membre să adopte mecanisme transparente de stabilire a salariilor minime și să asigure un nivel adecvat de protecție socială pentru lucrători.
Directiva europeană privind salariile minime adecvate promovează utilizarea unor indicatori precum procentul din salariul mediu sau mediana salarială pentru stabilirea nivelului minim.
În acest context, autoritățile române au început să integreze criterii economice precum productivitatea muncii, inflația și evoluția salariului mediu brut în mecanismul de stabilire a salariului minim.
