În spațiul public, în special pe rețelele de sociale, au apărut acuzații dure la adresa guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, potrivit cărora introducerea așa-numitei „taxe Temu”, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet, ar conduce la o diminuare a veniturilor bugetare cu 38 de milioane de euro.
Ba chiar au fost exprimate opinii potrivit cărora ar fi scăzut cursele cargo în România și ar fi crescut în Budapesta, în condițiile în care capitala Ungariei găzduiește unul dintre centrele logistice ale marketplace-ului online chinez.
Aceste critici pornesc de la presupunerea că noul regim fiscal aplicat comerțului electronic transfrontalier ar fi ineficient sau chiar contraproductiv.
NewsCenter.ro și-a propus să analize acest subiect, prezentând toate informațiile importante legate de această taxă.
Taxa cerută de eMAG încă din 2024
Intrarea pe piața din România a platformelor chinezești Temu și Shein a determinat sesizarea autorităților, inclusiv a Guvernului și a Ministerului de Finanțe, încă din 2024. Sesizările au fost făcute de mai multe companii din România, inclusiv eMAG.
În România, Guvernul a inițiat un memorandum pentru a putea discuta, într-un cadru interministerial, despre comerțul electronic la nivel sectorial. Dovada este faptul că, în 2024, a fost constituit un comitet interministerial care avea ca scop reglementarea pieței, pentru a păstra competitivitatea firmelor prezente în România.
Acest comitet a fost condus, de la înființare, de Florin Spătaru, consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, pe vremea când în funcție se afla Marcel Ciolacu. Acesta declara, pentru Curs de Guvernare, în 2024, că România trebuie să își crească capacitatea de a opri la vamă produsele acestor platforme.
Problema de fond era că Temu nu este înregistrată în România prin nicio firmă, nu are angajați în România și nu achită nicio taxă vamală sau de altă natură în România, întrucât expedierile sub 150 de euro în Uniunea Europeană beneficiază de taxe vamale zero.
Poziția publică a eMAG
eMAG, companie românească, chiar dacă are acționari străini, a cerut insistent reglementări care să permită o competiție corectă între o companie care plătește taxe și are angajați în România și platformele chinezești.
Tudor Manea, CEO eMAG, a comentat la sfârșitul anului trecut situația concurenței cu platforme precum Temu, menționând că taxa logistică introdusă de autoritățile din România și din UE reprezintă un pas spre echilibrarea „terenului de joc” între operatorii locali și cei din afara UE. El a spus că situația poate părea nedreaptă pentru eMAG, dar compania rămâne concentrată pe performanța din piață, mizând pe cunoașterea consumatorului local și pe baza de clienți care îi acordă încredere.
„Hai să încep cu competiția. Pe de o parte, e bine că avem competiție, deoarece competiția ne ține alerți și ne face să inovăm. Chiar vorbeam cu colegii, cred că sunt șase marketplace-uri, în momentul de față, inclusiv noi, care, într-un fel sau altul, spun că vor să fie numărul unu în România. Este o competiție mare. Acum, dacă această competiție s-ar desfășura după aceleași reguli, ar fi și mai bine. Dar nu e așa. Adică taxa aceea este un pas într-o direcție de a egaliza puțin terenul de joc, dar nu cred că îl va egaliza complet, dacă se va aplica”, a declarat atunci CEO-ul grupului eMAG.
Pierderile nu există: Temu oricum nu plătește taxe în România
Trebuie subliniat din nou faptul că Temu nu plătește absolut nicio taxă în România, unde nici nu are angajați. Așadar, cele 38 de milioane de euro estimate de actualul guvern ca fiind încasate din taxa de 25 de lei pe fiecare colet nu pot fi pierdute sau diminuate, deoarece, în prezent, ANAF nu colectează nimic de la Temu.
Singurul avantaj adus mediului economic din România de comenzile Temu este reprezentat de veniturile firmelor de curierat care livrează produsele comandate prin Temu și Shein. Dar și în acest caz, coletele sunt plătite de destinatari, respectiv de consumatorii români. Altfel spus, banii rămân în economia națională, însă vor fi cheltuiți pe alte produse și servicii.
Pierderile din taxele vamale
Taxele vamale în Uniunea Europeană nu reprezintă venituri naționale, ci venituri proprii ale UE. Ele se percep la prima intrare a mărfii pe teritoriul vamal al Uniunii, indiferent de statul membru (de exemplu România, Ungaria sau Bulgaria).
Statul care colectează taxa vamală reține aproximativ 25% din sumă ca taxă administrativă pentru costurile de colectare, iar restul de 75% este virat către bugetul Uniunii Europene.
Pentru coletele cu valoare sub 150 de euro, taxa vamală este zero, rămânând doar TVA. Astfel, statul prin care intră marfa obține doar comisionul de colectare, nu întreaga sumă.
TVA-ul ajunge în România chiar dacă avionul cargo aterizează în Ungaria
În discuția privind mutarea comenzilor către Ungaria sau Bulgaria, este important de clarificat mecanismul fiscal. Taxele aplicate comenzilor Temu sunt, în principal, taxe vamale și TVA europene, nu taxe naționale discreționare.
TVA-ul se colectează în statul de destinație al consumului, nu în statul prin care intră marfa. Prin sistemul IOSS (Import One Stop Shop), Temu afișează și încasează TVA la momentul comenzii, iar aceasta este virată ulterior către autoritatea fiscală din țara cumpărătorului, de regulă România.
Astfel, chiar dacă, din punct de vedere logistic, pachetele ar fi procesate prin Ungaria sau Bulgaria, România nu ar pierde TVA-ul.
Temu nu există fiscal în România
Temu nu are sediu social, punct de lucru sau angajați în România. Platforma operează exclusiv transfrontalier, livrând direct din afara UE, în principal din China, către consumatorii români.
Nu desfășoară activități comerciale locale, nu are personal angajat pe teritoriul României și nu contribuie direct la bugetele locale prin salarii, contribuții sociale sau investiții operaționale. Toate funcțiile esențiale — management, logistică, relații cu comercianții — sunt gestionate din afara țării, ceea ce ridică probleme de echitate concurențială față de firmele românești care suportă costuri cu sedii, forță de muncă și taxe locale.
