Tot mai mulți bucătari rămân fără locuri de muncă în HoReCa. Un an greu, cu 25.000 de concedieri. „Acum doi ani nu găseai un bucătar”

Călin Cosma

Angajatorii din HoReCa primesc din nou CV-uri pentru posturile de bucătar, după ani în care nu găseau candidați, spune Călin Cozma. El leagă schimbarea de pierderea locurilor de muncă din sector, într-un an greu, cu scăderea consumului, costuri mai mari și închiderea restaurantelor, cafenelelor și pensiunilor.

Călin Cozma, președintele executiv al FPIOR (Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România), descrie un an dificil pentru HoReCa, cu vânzări în scădere, costuri mai mari și afaceri închise.

În interviul acordat NewsCenter.ro, el spune că angajatorii primesc din nou CV-uri pentru posturi care înainte nu atrăgeau candidați, pe fondul reducerilor de personal. Cozma afirmă că și-a închis restaurantul și pensiunea, păstrând sala de evenimente, și vorbește despre problemele din agricultura ecologică, unde lucrează 2.300 de hectare.

„Restaurantele care în urmă cu doi ani nu găseau candidați pentru posturile de bucătar primesc acum mai multe CV-uri la scurt timp după publicarea unui anunț”, spune Călin Cozma, președintele executiv al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).

25.000 de concedieri în 2026 în HoReCa

În opinia sa, schimbarea reflectă dificultățile prin care trece industria: închiderea unor afaceri și reducerile de personal au readus oameni pe piața muncii.

„Dacă acum doi ani era o problemă, se dădea un anunț pentru un bucătar și nu venea nimeni, acum, dacă apare un anunț, a doua zi ai vreo cinci CV-uri. S-a schimbat un pic. Eu chiar vorbeam cu un coleg de la București care zicea că a pus un anunț și i-au venit trei CV-uri în două ore”, a declarat Călin Cozma pentru NewsCenter.ro.

Reprezentantul patronatelor susține că industria a pierdut aproximativ 25.000 de locuri de muncă și că această evoluție schimbă inclusiv condițiile în care sunt negociate salariile.

„Am pierdut 25 de mii de locuri din industria asta. Aceasta înseamnă că oamenii ori au închis, ori au redus personalul. Cei 25.000… Probabil că unii au plecat din țară, dar restul își caută de lucru, caută un business stabil. Negocierile se fac probabil la alte prețuri, la salarii. E o schimbare totală a pieței”, a spus Cozma.

„Bonul este mai mic, chiar dacă toate au crescut ca prețuri”

Scăderea consumului este una dintre principalele probleme descrise de Călin Cozma. El spune că românii își reduc cheltuielile pentru ieșiri și concedii, în timp ce firmele trebuie să suporte costuri mai mari.

„Acum au scăzut și vânzările, pentru că românii nu-și mai permit să iasă. Și, în momentul în care trebuie să te uiți la buzunar, de unde tai? De la relaxare, lux și așa mai departe. Adică o să tai de la concedii, nu o să tai de la rechizitele școlare ale copilului”, a declarat acesta.

Potrivit lui Cozma, firmele au dificultăți în a transfera costurile suplimentare în prețurile plătite de clienți, ceea ce le reduce profitabilitatea.

„Simțim că gradul de ocupare este mult mai mic, bonul este mai mic, chiar dacă toate au crescut ca prețuri: TVA-ul a crescut, impozitele au crescut, alimentele, materia primă pe care o cumpărăm și pe care o vindem mai departe, totul e mai mult. Nici nu putem să creștem foarte mult prețurile, pentru că nu mai are cine să vină să le cumpere dacă le creștem. Și atunci scade marja. Scăzând marja, suntem neprofitabili și muncim degeaba”, a explicat reprezentantul FPIOR.

Întrebat câte firme din sector sunt pe pierdere, el a invocat răspunsurile primite de la membrii patronatului din Cluj-Napoca. Exemplul său privește scăderea activității față de anul trecut, fără să indice câte dintre firme au înregistrat pierderi contabile.

„Din ce simt în piață, pot să vă spun că, de exemplu, la Cluj-Napoca aveam 120 de membri în patronat. Chiar făceam un sondaj mai devreme și 80 dintre ei au zis că au avut scădere de 20–30% față de anul trecut”, a spus Cozma.

Afaceri scoase la vânzare și lipsa măsurilor de sprijin

În privința perspectivelor pentru anul viitor, Călin Cozma afirmă că așteaptă schimbări ale politicilor economice. El critică măsurile guvernamentale și spune că nu vede, deocamdată, sprijinul de care industria ar avea nevoie.

„Încă nu am văzut nicio măsură schimbată față de măsurile din guvernarea Bolojan. În momentul acesta ne așteptăm să se schimbe ceva, pentru că s-a văzut unde am ajuns cu măsurile economice luate în precedentele guvernări: la pierderi de peste 25 de mii de angajați în industrie. E o catastrofă din punctul acesta de vedere”, a declarat acesta.

Cozma invocă și anunțurile de vânzare a afacerilor din domeniu, avansând propria estimare privind ponderea localurilor în ofertele pe care le vede online.

„Businessurile se închid unul după altul, peste tot unde vă uitați. Sunt afaceri la cheie de vânzare. Dacă intrați pe OLX sau pe orice altă platformă, o să vedeți că 60% dintre acele anunțuri sunt restaurante, cafenele, pizzerii și așa mai departe. Numărul de turiști a scăzut, totul merge în jos”, a susținut el.

„În momentul acesta nu vedem niciun fel de măsură care să vină în ajutorul industriei, ca să ne putem reveni”, a adăugat președintele executiv al FPIOR.

„Ne dorim angajați români”

Întrebat despre ponderea angajaților veniți din Asia și din alte state, Călin Cozma a precizat că nu poate oferi un număr exact. El a invocat cota anuală de lucrători străini și a spus că și-ar dori revenirea românilor plecați să muncească în străinătate.

„Ei vin în limita cotei de 100.000 de locuri pe an. Sincer, nu pot spune un număr exact acum, dar noi ne dorim să lucrăm cu angajații noștri, români, care s-au dus în Spania, și îi vrem pe ei înapoi. Ospitalitatea înseamnă și dialog, înseamnă discuții, înseamnă nu doar «Yes, sir!»”, a declarat Cozma.

Acesta consideră că interacțiunea cu clientul și capacitatea de a explica oferta unui restaurant sunt esențiale pentru activitatea din ospitalitate.

„Dacă mergeți într-un restaurant, trebuie să știe să vă prezinte un meniu, să povestească despre cât de bun e vinul acela și cum se potrivește cu steakul respectiv. Infuzia de angajați străini în România a fost determinată de faptul că românii au plecat din țară, dar noi îi așteptăm înapoi. Ne dorim angajați români”, a spus reprezentantul patronatelor.

Și-a închis restaurantul și pensiunea, dar păstrează sala de evenimente

Călin Cozma spune că dificultățile din industrie s-au reflectat și în propriile afaceri. Dintre activitățile pe care le avea în ospitalitate, a păstrat doar sala de evenimente.

„În momentul acesta mai am doar sală de evenimente. Am avut restaurant à la carte, am avut pensiune, am avut… Dar, rând pe rând, la fel ca și colegii mei, le-am închis”, a declarat acesta.

Sala de evenimente continuă să fie profitabilă, spune Cozma, deși rezultatele sunt mai slabe decât în perioada de revenire de după pandemie.

„Asta funcționează încă, chiar dacă nu mai funcționează ca acum trei sau patru ani, când a fost infuzia aceea de după pandemie. Dar încă este peste linie, adică, atunci când tragem linia, mai rămâne ceva și atunci merită să funcționeze”, a explicat el.

Probleme și în agricultura ecologică: costuri mari și subvenții întârziate

Cozma are afaceri și în agricultura ecologică, unde spune că lucrează 2.300 de hectare. Descrie și aici o situație dificilă, marcată de costuri mari și lipsă de predictibilitate.

„Acolo e și mai mare catastrofa. Producțiile de grâu au fost mai bune anul acesta, în schimb suferim cu porumbul. Dar e lipsă de predictibilitate și acolo. Când bagi 10 lei pe litru pe motorină, 75 de litri pe hectar în medie, facem un calcul și plătim de două ori mai mult decât când am început, când era șase lei”, a afirmat Cozma.

O altă problemă semnalată de acesta este întârzierea subvențiilor. În cazul propriei exploatații, spune că plata pentru agricultura ecologică a venit la sfârșitul lunii octombrie.

„Plus că anul acesta, ca niciodată, subvenția a venit extrem de târziu. Eu, de exemplu, am primit subvenția pe ecologic undeva la final de octombrie, chiar dacă scadența era final de iunie”, a declarat el.

Lipsa banilor

Cozma pune întârzierea pe seama lipsei banilor și afirmă că au fost afectate plățile pentru agricultura ecologică și agromediu.

„N-au avut bani și atunci ecologicul nu l-au plătit, pentru că partea ecologică este cea mai mică, dar valoarea este foarte mare. Pentru că un hectar lucrat în ecologic se plătește cu 300 de euro în plus față de un hectar normal. Și atunci cumva au tăiat toată partea de ecologic și partea de agromediu și nu au plătit-o. Noi lucrăm 2.300 de hectare în ecologic”, a spus acesta.

Întrebat de ce ar întârzia plățile dacă finanțarea provine din fonduri europene, Cozma a spus că nu știe cum sunt administrați banii până ajung la fermieri și a avansat o ipoteză privind utilizarea lor temporară în alte scopuri, fără să prezinte dovezi în interviu.

„Păi sunt bani de la UE, dar cum îi administrează ei până mi-i plătesc mie, nu știu. Dacă facem un calcul la așa mulți bani, dacă îi ții două luni, mai generează o dobândă, îi folosești în altă parte și asta este”, a afirmat Călin Cozma.

Lasă un răspuns