După ce detonarea stâncii Pârjoaia a câștigat cel puțin două zile pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă, așa cum a scris NewsCenter.ro, Apele Române încearcă miercuri să prelungească din nou funcționarea Unității 2. Patru barje încărcate cu piatră urmează să fie scufundate la intrarea pe brațul Bala, pentru ca o cantitate mai mare de apă să rămână pe Dunărea Veche și să ajungă la centrală. Miza este menținerea cotei peste pragul critic de -229 de centimetri.
Administrația Națională „Apele Române” încearcă să câștige cel puțin încă trei zile pentru funcționarea Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, în condițiile în care debitul Dunării continuă să scadă. Operațiunea presupune scufundarea controlată a patru barje încărcate cu piatră, care vor forma un prag submers la intrarea pe brațul Bala.
Cu datele și prognozele din acest moment, Unitatea 2 de la Cernavodă ar urma să fie închisă undeva între 8 și 10 august, când nivelul Dunării va scădea sub minus 228 de centimetri sub media normală. La o cotă de minus 229 de centimetri, Nuclearelectrica, compania de stat care administrează centrala electrică nucleară de la Cernavodă, a anunțat că va închide și Reactorul 2. Dacă scufundarea barjelor va avea succes, Reactorul 2 ar putea fi menținut în funcțiune încă trei zile, până în perioada 11-14 august.
Însă, prognozele meteo nu anunță ploi importante nici în România, nici în alte state europene riverane Dunării.
Acțiunea Apelor Române
Două dintre barje au fost încărcate în zona în care Armata a dislocat luni stânca Pârjoaia, iar alte două au fost aduse de la Galați. Scufundarea era programată inițial pentru miercuri, 5 august, după ora 14.00, dar operațiunea a fost amânată pentru că specialiștii au constată că puterea curenților din zonă nu permite poziționarea în siguranță a barjelor.
„Operațiunea de scufundare a celor patru barje în Dunăre, menită să crească debitul apei spre Centrala Nucleară de la Cernavodă”, a fost amânată pentru joi dimineață, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu,
La fața locului au fost făcute teste împreună cu scafandrii pentru stabilirea modului în care barjele vor fi coborâte și așezate. Acestea ar urma să fie scufundate controlat, câte două, după spargerea camerelor vidate, astfel încât să se umple cu apă și să se așeze pe fundul fluviului.
Barjele nu vor închide complet brațul Bala și nu vor forma un baraj de suprafață. Ele vor reduce secțiunea prin care apa intră pe braț și vor schimba direcția curenților, astfel încât o parte mai mare din debitul Dunării să continue pe traseul Dunării Vechi spre Cernavodă.
Detonarea stâncii a oprit temporar scăderea Dunării
Operațiunea vine după ce militarii Forțelor Navale au reușit luni, 3 august, să disloce stânca Pârjoaia. Primele două tentative, efectuate duminică, nu au avut efectul urmărit, astfel că încărcătura de explozibil a fost mărită. Luni au fost folosite aproximativ 150 de kilograme de explozibil, iar o porțiune de rocă de circa patru metri înălțime și șase metri la bază s-a fracturat și s-a prăbușit.
Stânca se afla în zona de bifurcație dintre Dunărea Veche și brațul Bala, la aproximativ 45–50 de kilometri în amonte de Centrala Nucleară de la Cernavodă. Formațiunea influența direcția curenților și favoriza transferul apei către Bala, traseu care preia o parte importantă din debitul fluviului.
Efectul primei intervenții a fost vizibil la Cernavodă. În loc să scadă cu aproximativ doi centimetri, așa cum indicau prognozele, nivelul apei s-a stabilizat, după care a crescut cu doi centimetri.
„Nivelul Dunării în zona Cernavodă este staționar, în urma dislocării stâncii obținându-se inițial o stabilizare, în sensul stopării scăderii nivelului cu doi centimetri pe zi, iar apoi o ușoară creștere cu doi centimetri”, au explicat reprezentanții Apelor Române.
Practic, raportat la prognoza inițială, intervenția a adus un câștig net de aproximativ patru centimetri: cei doi centimetri cu care nivelul ar fi trebuit să scadă și cei doi centimetri cu care a crescut efectiv. La un ritm de reducere de aproximativ doi centimetri pe zi, acest câștig poate însemna două zile suplimentare de funcționare pentru Unitatea 2.
Așa cum a arătat NewsCenter.ro după operațiunea de luni, intervenția asupra stâncii nu reprezenta însă decât prima etapă. Cea de-a doua este realizarea pragului submers din barje, care trebuie să limiteze cantitatea de apă ce intră pe brațul Bala.
Dunărea ar urma să ajungă la -228 de centimetri
Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos arătau miercuri, 5 august, că nivelul apei la Cernavodă era de -214 centimetri, staționar față de ziua precedentă. Temperatura apei era de 27,5 grade Celsius.
Prognoza AFDJ indică însă reluarea scăderii în următoarele zile:
- în 24 de ore: -217 centimetri;
- în 48 de ore: -220 de centimetri;
- în 72 de ore: -223 de centimetri;
- în 96 de ore: -226 de centimetri;
- în 120 de ore: -228 de centimetri.
Astfel, până la sfârșitul intervalului prognozat, Dunărea ar urma să ajungă la doar un centimetru de pragul critic de -229 de centimetri. Acest nivel corespunde aproximativ cotei de 2,35 metri față de Marea Baltică în bazinul de aspirație al centralei, valoare la care Nuclearelectrica prevede oprirea Unității 2 dacă alimentarea în siguranță cu apă nu mai poate fi asigurată.
În primele trei zile ale prognozei, până vineri, 7 august, nivelul ar urma să coboare de la -214 la -223 de centimetri. Centrala ar păstra astfel o marjă de numai șase centimetri față de pragul critic. În următoarele două zile, marja s-ar reduce la un singur centimetru.
Aceste calcule arată de ce fiecare centimetru obținut prin intervențiile de la intrarea pe brațul Bala poate însemna ore sau chiar zile suplimentare de funcționare.
Apele Române speră la o creștere de 10–12 centimetri
Obiectivul final al intervenției este ridicarea nivelului Dunării pe traseul către Cernavodă cu până la 10–12 centimetri. Dacă această creștere va fi obținută integral, Unitatea 2 ar putea rămâne funcțională mai multe zile decât indică actuala prognoză.
„Operațiunile de intervenție de la fața locului au o complexitate deosebită, scopul final fiind acela de a dirija o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala spre Dunărea Veche, mai exact de a reuși creșterea nivelurilor Dunării cu până la 10–12 centimetri”, au explicat specialiștii Apelor Române.
Efectul real va depinde însă de cantitatea de apă disponibilă în fluviu. Pragul din barje nu produce apă și nu creează un rezervor. El modifică numai proporția în care debitul existent este distribuit între brațul Bala și Dunărea Veche.
Brațul Bala funcționează ca o scurtătură între Dunărea Veche și brațul Borcea. Albia sa s-a adâncit progresiv și a ajuns să preia o cantitate tot mai mare de apă, mai ales în perioadele secetoase. În acest fel, pe traseul lung al Dunării Vechi rămâne un debit mai mic, ceea ce afectează atât navigația, cât și alimentarea Centralei de la Cernavodă.
Specialiștii estimează că pragul submers poate direcționa către Dunărea Veche câteva zeci de metri cubi de apă pe secundă. Directorul adjunct al Apelor Române, Sorin Rîndașu, a explicat că centrala folosește aproximativ 50 de metri cubi pe secundă dintr-un debit de circa 200 de metri cubi pe secundă disponibil în zona Cernavodă.
„Orice zece metri cubi pe secundă sunt extrem de importanți”, a precizat acesta.
Debitul Dunării se apropie de un minim istoric
Intervenția are loc într-un moment în care debitul Dunării continuă să scadă pe aproape întregul sector românesc. La intrarea în țară, debitul ar urma să coboare vineri sub 1.400 de metri cubi pe secundă, unul dintre cele mai reduse niveluri înregistrate în ultimele patru decenii.
Scăderea este vizibilă și în prognoza AFDJ pentru sectorul inferior. La Hârșova, nivelul ar urma să coboare de la -116 la -119 centimetri în cinci zile. La Brăila, cota este prognozată să scadă de la 4 centimetri la -8 centimetri, iar la Galați de la 28 la 17 centimetri.
La Cernavodă, situația este mai sensibilă deoarece centrala nucleară depinde de menținerea unui nivel minim în bazinul de aspirație. Apa Dunării este folosită în sistemele de răcire, iar pompele nu pot funcționa în condiții de siguranță dacă nivelul coboară sub limitele tehnice stabilite.
Scufundarea barjelor poate prelungi funcționarea Unității 2, dar nu elimină riscul opririi acesteia dacă seceta continuă și debitul fluviului se reduce în următoarele săptămâni. Eficiența intervenției va putea fi evaluată imediat după amplasarea pragului submers, prin măsurarea cotelor și a cantității de apă care rămâne pe Dunărea Veche.
Autoritățile încearcă, în esență, să câștige timp. Detonarea stâncii Pârjoaia a oprit temporar scăderea și a adus aproximativ două zile suplimentare. Pragul realizat din cele patru barje ar trebui să mențină nivelul peste limita critică cel puțin până la sfârșitul săptămânii și, dacă efectul estimat de 10–12 centimetri se confirmă, să amâne și mai mult oprirea Unității 2.
